Extractie dentara fara durere. Descriere si Indicatii
Extractie dentara
Prin extractie dentara fara durere înțelegem o intervenție chirurgicală sub anestezie de îndepărtare a unui dinte afectat, care provoacă și menține procese patologice locale, loco-regionale și generale care nu pot fi rezolvate prin terapii conservatoare.
Înainte de a lua decizia de face o extractie dentara a unui dinte, medicul stomatolog va discuta cu pacientul toate variantele existente de a salva dintele.
Dacă dintele nu va putea fi salvat, medicl stomatolog va prezenta pacientului si soluțiile de protezare postextracționale a breșei edentate rezultate:
Exista un granulomși nu se găsește o alternativă terapeutică de a-l îndepărta
Infecția a afectat o mare parte a dintelui și a capitalului osos
Dinții prezintă înghesuiri
Există dinți ce împiedică erupția altor dinți
Pentru aplicarea unor aparate ortodontice sunt necesare extracții dentare, făcând astfel loc dinților ce trebuiesc îndreptați
Există dinți incluși (de cele mai multe ori molari de minte), din cauza realizării unui blocaj de dezvoltare. Aceștia permit pătrunderea bacteriilor către osul maxilar, producând infecții cu repercursiuni grave.
Femeilor însărcinate, în primul şi cel de-al treilea trimestru al sarcinii, nefiind indicate întrucât poate afecta sarcina, ducând chiar la avort spontan
Pacienților ce au suferit în ultimele 6 luniuninfarct miocardic.
Bolnavilor ce au sistemul imunitar slăbit,pacienților cu tratamente citostatice, imunosupresoare, radioterapie
Pacienţilor cu tulburări de coagularesau care iau tratament cu anticoagulante, dacă nu avem acordul prealabil al hematologului.
O extractie dentara poate fi simplă, atunci când dintele este erupt în cavitatea bucală, sau extractie dentara chirurgicală, atunci când dintele nu este încă erupt sau nu are un grad de acces facil în cavitatea bucală.
Atunci când se realizează extracții laborioase a unor unități dentare consecutive, este recomandată alveoloplastia,realizandu-se astfel și o modelare a osului alveolar.
Uneori este necesară efectuarea alveolotomiei, făcându-se incizii chirurgicale la nivelul alveolelor dentare.
Înainte de a alege această procedură terapeutica,medicul dentist va lua în calcul anumite aspecte cepot influenţa succesul şi dificultatea extracţiei:
mobilitatea crescută a dintelui,datorată parodontozei
masa osului alveolar
configurația şi numărul rădăcinilor(extracţia devine mai dificilă cu cât dintele are mai multe rădăcini, cu cât acestea sunt mai divergente și mai depărtate una de alta)
nivelul de hipercementozăcare este mai ridicat la bătrâni
vecinătatea rădăcinilor cu sinusurile maxilare sau canalul mandibular
Extracțiile simple sunt cel mai des efectuate de către medicii dentiști.
Pacientul este anesteziat local, astfel încât el nu va simți durere, ci doar o ușoară presiune.
Cu un sindesmotom sau elevator introdus intre dinte și gingie se rup ligamentele dentare, facilitând apoi extracția dintelui cu cleștele prin mișcări din ce în ce mai ample de balans, ce au rolul de a lărgi alveola dentară.
După ce dintele este extras, se chiuretează alveola dacă dintele avea infecție și se realizează sutura plăgii ori strângerea marginilor plăgii și aplicarea unor comprese până la oprirea completă a hemoragiei.
în primele 24 de ore nu sugeți din locul extractiei si nu folositi paiul pentru a bea lichide
pentru calmarea durerii, dupa ce anestezia își pierde efectul, luați medicamentele prescrise de medicul stomatolog.
consumați alimente moi
nu atingeti cu limba zona extractiei
periajul dentar se face cu grija in zona extractiei
nu fumați
evitați lactatele sau bauturile acide
Tumefacţia şi sângerarea postextractionale
Extracţia dentară este o manoperă de necesitate, radicală, chirurgicală care se efectuează în momentul în care un dinte nu mai poate fi conservat la nivelul arcadelor dentare.
Motivele pentru care dinţii necesită să fie extraşi sunt multiple şi variază de la traumatisme severe, procese carioase complicate ce se întind subgingival şi până la extracţia practicată în scop ortodontic.
Indiferent de motivele pentru care dinţii sunt extraşi, în timpul manoperei pot să apară accidente iar postextracţional, complicaţii.
Unele din aceste evenimente pot să fie prevenite prin respectarea cu stricteţe a indicaţiilor de extracţie, a instrumentelor utilizate dar şi a tehnicilor aplicate.
Marea majoritate a extracţiilor dentare se însoţesc de următoarele semne :
Tumefacţia regiunii – mai ales dacă este vorba de extracţii complicate care necesită şi sacrificiu osos important, este foarte probabil ca în regiunea de intervenţie să apară tumefacţia.
Aceasta se va instala destul de repede postextracţional şi va avea un maxim la trei zile de la intervenţie.
Incepând cu a patra zi, tumefacţia se va reduce treptat.
Este indicat ca imediat postextracţional să se aplice comprese cu apă rece la nivelul tegumentului, care vor fi menţinute maxim o jumătate de oră. Din a patra zi, de când tumefacţia începe să retrocedeze, compresele pot să fie la temperatura camerei.
Durerea – este aproape omniprezentă în urma extracţiei dentare. Chiar dacă extracţia este una atraumatică, uşor de efectuat, durerea este un simptom care apare frecvent.
Pentru a reduce din intensitatea durerilor se recomandă administrarea de antialgice, la nevoie, cu un maxim de 2 grame pe zi.
Pe de altă parte, în cazul în care extracţiile au fost laborioase iar medicul a trebuit să utilizeze mai multă presiune intraoperator, solicitarea ţesuturilor din jur duce la o durere postoperatorie accentuată.
De asemenea, durerea poate să apară în relaţie cu alveolita, afecţiune inflamatorie extrem de dureroasă care se instalează în relaţie cu o infecţie postoperatorie, ce se manifestă abia după 3-4 zile de la extracţie.
Caracterul durerii este lancinant, acut, puternic, care readuce pacientul de urgenţă la medicul stomatolog. Tratamentul acestei afecţiuni este simptomatic, de curăţare a alveolei, de irigare cu soluţii antiseptice şi de administrare pe cale generală de antiinflamatoare şi antialgice.
Sângerarea apare în mod normal în timpul dar şi după efectuarea extracţiilor datorită ruperii pachetului vascular al dintelui în cauză.
Este normal ca în urma extracţiilor dentare să avem o sângerare care durează 10-15 minute.
Insă, o sângerare care persistă mai mult decât atât este deja un semn că s-a produs un dezechilibru.
Spre exemplu, dacă după extracţia unui dinte cu patologie apicală nu s-a curăţat foarte bine ţesutul de granulaţie restant, sângerarea persistă.
Pe de altă parte, în situaţia în care rămân resturi radiculare sau eschile osoase anfractuoase, neregularizate, acestea vor traumatiza alveola, vor împiedica formarea cheagului şi aceasta va duce la o sângerare prelungită, cu un risc mare de suprainfecţie.Pacientul trebuie să fie conştient că aceste evenimente se întâmplă frecvent în urma extracţiilor dentare. Însă, prin respectarea indicaţiilor, perioada necesară vindecării structurilor orale va fi mai scurtă.
Numeroși pacienți folosesc, termenul extragere dentara. În limbajul medical s-a consacrat termenul extracție dentară sau extracție radiculară.
Extragerea rădăcinii pătrate este o expresie matematica având o cu totul altă semnificație decât cea medicală.
Prin extractie dentara fara durere înțelegem o intervenție chirurgicală sub anestezie de îndepărtare a unui dinte afectat, care provoacă și menține procese patologice locale, loco-regionale și generale care nu pot fi rezolvate prin terapii conservatoare.
