Rolul tratamentului de canal și oportunitatea efectuării acestuia pe dinții de lapte.
Dr. Bianca Chiar
Tratamentul de canal pe dinții de lapte permite păstrarea acestora, pe arcada dentară chiar daca a fost afectata pupla dentară.
Dinții de lapte sunt formați din smalț, cement, dentină și pulpă.
Pulpa dentară cuprinde nervi și vase de sânge care asigură dinților, oxigenul, mineralele și nutrienții necesari.
Când integritatea pulpei dentare este afectată sau dacă aceasta se infectează tratamentul de canal este soluția de elecție, în astfel de situații, pentru a păstra acești dinți de lapte pe arcada dentară.
Copiii pot pierde prematur câțiva dinti de lapte, chiar și dinții definitivi, nedezvoltați încă, dacă afețiunile pulpare nu sunt tratate la timp.
Afecțiunile dinților care pot duce la asfel de situații sunt traumele dentare sau cariile profunde. Acești dinți de lapte, pe langa funcțiile masticatorie, fonică și estetică mai au un rol, deloc de neglijat, de a pastra spațiul necesar erupției dintilor definitivi și de a ghida aceasta eruptie.
Alternativa tratamentului endodontic pe dinti de lapte este extracția dentară.
Din perspectiva esteticii și a funcționalității, tratamentul de canal pe dinti de lapte este soluția optimă în cazul afectării pulpei dentare.
Fiind o soluție conservativă funcțiile maxilarelor și ale limbii rămân neschimbate, masticația și vorbitul desfășurandu-se natural. De asemenea, sunt evitate înghesuirile dentare, spațiul dinților definitivi fiind păstrat până la vârsta firească de erupție.
Exită situații, excepționale, în care, unul sau mai mulți muguri dentari, din dentiția definitivă, lipsesc. Păstrarea, pe arcada dentară, a cât mai multor dinți de lapte devenind, în astfel de situații, crucială!
Deși se aseamănă, în privința formei, morfologiei și funcționalitații cu dintii definitivi, dintii de lapte au anumite particularități, care determină o abordare diferită a tratamentului endodontic.
Resorbția radiculară
Resobția rădăcinilor dintilor de lapte este procesul natural prin care rădăcinile sunt dizolvate și absorbite de organism, din aproape, în aproape, pe masură ce dintii definitivi erup, asfel încăt trecerea de la dentiția de lapte la cea definitivă se face cursiv, fară perioade mari de edenție.
Datorită acestui fenomen – resorbției radiculare – tratamentul endodontic pe dinți de lapte este dificil și diferit față de al celor definitivi.
Inflamația pulpei dentare este asociată, de cele mai multe ori, cu durerea dentară. Exista însă și situații, excepționale, în care se poate ajunge la necroza pulpară fără un istoric dureros. Cand fenomenele dureroase există, tipul de stimuli care le determină, ne ajută să punem un diagnostic corect.
Clasificare
Stimulii care pot determina reactii dureroase se împart în: – termici (variatiile termice, alternanță rece/cald) – chimici (alimente cu un ph acid – dulciuri, băuturi, fructe) – mecanici (apăsarea, în mușcătură, a dinților antagoniști sau a alimentelor)
Cauze
Răspunsul dureros la unul sau la mai mulți stimuli, ditre cei enumerați mai sus, ne ajută să diferențiem între posibilele cauze:
– existența unei carii profunde – fisurarea unui dinte – obturatii(plombe) coronare incomplete sau prost adaptate – inflamația gingivală determinată de pierderea unuia sau mai multor dinti de lapte sau de erupția unui dinte definitiv.
Tratament
În funcție de gradul de afectare al pulpei dentare, tratamentul ales poate varia între coafaj direct, coafaj indirect, pulpotomie sau pulpectomie.
Coafajul indirect
Coafajul indirect este tehnica endodontică folosită în tratamentul cariilor profunde, la care îndepărtarea, în totalitate, a țesuturilor alterate ar duce la expunerea camerei pulpare.
În loc să se elimine îesutul carios, în întregime, se păstrează un strat suport pentru aplicarea hidroxidului de calciu. Scopul acestei tehnici este stimularea neodentinogenezei. (formării dentinei secundare) Eficiența acestei proceduri se verifică la 3 luni de la aplicarea hidroxidului de calciu. Dacă procesul de neodentinogeneză s-a derulat conform așteptărilor se înlocuiește obturația provizorie cu una definitivă. Dacă remineralizarea dentinei restante și gradul de formare a dentinei de reacție sunt nesatisfăcătoare se reia întregul proces prin aplicarea hidroxidului de calciu și a obturației provizorii pentru o nouă perioadă de 3 luni.
Coafajul direct
Coafajul direct este tehnica endodontică prin care se acopera pulpa dentară cu hidroxid de calciu.
Caracteristica principală a acestei tehnici este păstratrea, în totalitate, a vitalitații pulpei dentare. Coafajul direct este o tehnică conservatoare, care are la baza principiul stimularii neodentinogenezei prin stimularea acesteia cu ajutorul hidroxidului da calciu. Tratamentul, pe dinti de lapte, are o durată de 90 de zile.
Eficiența coafajului direct este crescută în următoarele situații: – pacienți tineri și sănătoși (evolutia cea mai bună este la dintii aflați în dezvoltare); – expunerea pulpară este mică, aseptică, fără sângerare; – vitalitatea pulpei este bună (prezintă sesibilitate la stimuli)
Pulpotomia
Pulpotomia este tehnica endodontică prin care este îndepartată porțiunea coronară a pulpei dentare, cu păstrarea vitalitații țesuturilor pulpare restante. Pentru a fi executată, în condiții optime, trebuiesc întrunite o serie de condiții: – este afectată doar pulpa de la nivelul coroanei dentare – controlul eficient al infecției (dacă aceasta este prezentă) – etanșarea eficienta a dintelui, după tratament.
Șansele de reușită ale acestei tehnici endodontice sunt estimate la 90%.
Pulpectomia
Pulpectomia este tehnica endodontică prin care este eliminat, în întregime, țesutul pupar al dintelui.
Pentru tratamentul de canal pe dinti de lapte, materialul sigilant trebuie să fie resorbabil, astfel încât organismul sa poată resorbi rădăcinile în mod natural, permițând pierderea ”la termen” a dintelui de lapte și eruptia celui permanent.
În funcție de gradul de afectare al pulpei dentare, tratamentul ales poate varia între coafaj direct, coafaj indirect, pulpotomie sau pulpectomie.
