Aditie osoasa in stomatologie


aditie osoasaAugmentarea osoasă în contextul stomatologiei reprezintă o intervenție chirurgicală complexă și specializată, cu scopul de a restabili volumul și integritatea osului mandibular sau maxilar.

Această procedură devine esențială în situațiile în care rezerva de os nativ s-a subțiat atât de mult încât implanturile dentare nu mai pot fi inserate cu succes.

După extracția unui dinte, procesul natural de resorbție osală devine inevitabil în regiunea alveolară. În primul an de la extracție, aproximativ 25% din volumul osului inițial se pierde. În etapele ulterioare, această resorbție continuă, cu o rată mai redusă, până la 40%-60% în trei ani și chiar sub 3 mm la cinci ani de la extracție, în cazul unui os care inițial avea o grosime de 8 mm.

Din considerentele menționate, intervenția de augmentare osoasă devine adesea necesară, mai ales când structurile maxilare critice pentru fizionomie și funcționalitate sunt afectate.

Această procedură devine crucială în regiunile solicitate intens în procesul de masticație, asigurând astfel succesul implanturilor dentare ulterioare.

Prin extinderea volumului osos, posibilitatea inserției implanturilor cu dimensiuni mai mari devine o realitate, ceea ce conferă stabilitate sporită implantului dentar.

Stabilitatea îmbunătățită permite implantului să răspundă mai eficient cerințelor masticatorii.

Operația de augmentare osoasă poate fi efectuată concomitent cu inserția implanturilor dentare sau ca o intervenție separată, în funcție de severitatea deficitului osos.

Este important de menționat că intervenția chirurgicală de augmentare osoasă este realizată sub anestezie locală, ceea ce asigură confortul pacientului. Deși procedura în sine este complexă, pacientul o va percepe ca pe o intervenție stomatologică obișnuită, iar disconfortul postoperator va fi minim, datorită administrării de analgezice.

Materialele utilizate pentru augmentarea osoasă includ os autogen (prelevat de la pacientul însuși), înlocuitori de os de proveniență animală, membrane resorbabile și produse bazate pe fosfat de calciu, printre altele.

Osul autogen este recoltat din regiuni ale cavității orale ale pacientului și este plasat în zona afectată pentru a stimula refacerea osului.

Cu toate acestea, acestă metodă poate implica o altă incizie și intervenție chirurgicală suplimentară pentru pacient.

Înlocuitorul de os de origine animală, de exemplu osul bovin, este tratat și sterilizat pentru a preveni reacțiile de respingere sau infecțiile. Deși percepția comună este că osul adăugat prin intervenția de augmentare osoasă devine parte a osului propriu al pacientului, de fapt, osul artificial oferă suport pentru creșterea celulelor osoase ale pacientului, până când osul propriu ajunge să-l înlocuiască, în totalitate, pe cel artificial.

Operația de sinus lift reprezintă o abordare specifică a augmentării osoase, aplicată în special în cazurile în care absența dinților afectează zona posterioară a maxilarului superior.

Această intervenție implică ridicarea sinusului maxilar pentru a crea spațiu pentru implanturi și pentru a permite regenerarea osului în această zonă esențială pentru restaurarea orală

Reabilitarea orală a pacienților prin intermediul implanturilor dentare se poate dovedi extrem de provocatoare, în special atunci când lipsesc dinții în regiunea posterioară a maxilarului superior. În astfel de cazuri, resorbția osului după extracție poate conduce la creșterea dimensiunilor sinusului maxilar, fapt ce complică inserția implanturilor în această zonă.

Operația de sinus lift, cunoscută și sub denumirea de „ridicare a sinusului”, se impune ca o soluție vitală în aceste circumstanțe. Această procedură specializată are ca rezultat mărirea volumului osos în zona afectată, prin crearea spațiului necesar și ajustarea nivelului sinusului maxilar. Prin intermediul acestei intervenții, partea inferioară a sinusului poate fi transformată în țesut osos, asigurând astfel o platformă solidă pentru inserția implanturilor dentare.

Prin urmare, augmentarea osoasă și operația de sinus lift reprezintă abordări chirurgicale de înaltă precizie în stomatologie, cu scopul de a restabili funcționalitatea și aspectul estetic al danturii pacienților. Aceste proceduri complexe sunt efectuate sub anestezie locală, asigurând astfel confortul și reduce la minim senzația de durere a pacienților.

Disconfortul postoperator este, de asemenea, redus prin administrarea de medicamente antialgice.

Materialele folosite în aceste intervenții sunt riguros selectate pentru a asigura biocompatibilitatea și succesul procedurii. De la osul autogen recoltat din propriul corp al pacientului sau înlocuitorii de os de origine animală, până la membranele resorbabile și produsele pe bază de fosfat de calciu, fiecare element joacă un rol esențial în procesul de regenerare și consolidare a osului.

În concluzie, augmentarea osoasă și operația de sinus lift reprezintă tehnici avansate în stomatologie, menite să aducă înapoi funcționalitatea și estetica danturii.

Aceste intervenții, efectuate cu precizie și experiență, redau pacienților nu doar zâmbetul, ci și încrederea în capacitatea de a mastica și vorbi fără restricții, restabilind astfel calitatea vieții în ansamblu.

Biografie

1.  „Bone Allografts – FAQs – Infection Control in Dental Settings – Division of Oral Health – CDC”. www.cdc.gov. Archived
2. Dumitrescu AL (2011). „Bone Grafts and Bone Graft Substitutes in Periodontal Therapy”. Chemicals in Surgical Periodontal Therapy.
3. Etessam A. „Bone grafting”. Naples Dental Art Center
4. Jensen SS, Terheyden H (2009). „Bone augmentation procedures in localized defects in the alveolar ridge: clinical results with different bone grafts and bone-substitute materials”
5. Le BT, Borzabadi-Farahani A (July 2014). „Simultaneous implant placement and bone grafting with particulate mineralized allograft in sites with buccal wall defects, a three-year follow-up and review of literature”. Journal of Cranio-Maxillo-Facial Surgery.
6. Rey, C.; Combes, C.; Drouet, C.; Grossin, D. (2011). ” – Bioactive Ceramics: Physical Chemistry