Stomatologia oferă metode variate de protezare a breșelor edentate. (spațiile rămase în urma pierderii dinților)
Implanturile dentare, în cazul protezării edentațiilor totale (lipsa tuturor dinților) sau a breșelor edentate (câțiva dinți lipsă), reprezintă soluția ideală datorită prognosticului superior al reabilitării orale față de metodele terapeutice clasice. (punți dentare, protezele dentare) Cu un plan de tratament corect conceput și aplicat, procentul de succes prin protezarea cu implanturi dentare este foarte ridicat, statisticile de specialitate evaluează rata de succes la 95% – 98%.
Implanturile dentare sunt dispozitive menite să înlocuiască rădăcina și să ofere un suport pentru coroanele dinților absenți.
Porțiunea care se regăsește în os, cu rol de rădăcină artificială, este din titan, un material cu grad de osteo-acceptare ridicat. Acesta prezintă o rezistență crescută la forțele masticatorii dar și este bine tolerat de țesutul osos din jur. Primele implanturi dentare erau prohibitiv de scumpe, fiind astfel rezervate câtorva privilegiați. Odată cu trecerea timpului implantul dentar a devenit accesibil majorității oamenilor. Astfel, implantologia a determinat apariția unei adevărate industrii în jurul său.
Concurența între companiile producătoare de implanturi dentare este acerbă. Acestea investesc sume uriașe în cercetare, în vederea îmbunătățirii biocompatibilității și a speranței de viață a implanturilor dar, cu toate acestea, o rată de succes de 100% nu poate fi atinsă. Procentul însă este într-o continuă creștere de când această tehnică se utilizează, astfel că, în condiții de bună aplicare și întreținere, statisticile indică o rată de succes de peste 95%-98% la evaluarea la 10 ani de la aplicarea implanturilor.
Dacă optați pentru un tratament de protezare prin implanuri dentare, ca viitor pacient trebuie să fiți corect informat în legătură cu riscurile pe care le presupune această intervenție.
Pacienții cu diabet zaharat necompensat (care nu urmează un tratament) pot avea un grad de reușită mai scăzut.
Bruxismul (scrajnitul involuntar al dinților) trebuie tratat înainte de încărcarea implanturilor dentare, altfel există riscul mobilizării lor.
Radioterapia aplicată oaselor maxilar și mandibular, pe termen lung, poate periclita rezistența osoasă.
Nu este recomandată inserția implanturilor dentare pacienților aflați sub tratament cu citostatice.
Fumătorii au un grad de risc, de pierdere a implanturilor dentare, mai mare decât nefumătorii.
Igiena precară va determina apariția periimplantitei care poate duce la pierderea prematură a implanturilor dentare.
Asanarea cavității bucale și tratarea cariilor și inflamației gingivale preoperator astfel vom avea o cavitate orală curată, pregătită să suporte un implant dentar.
Pacientul trebuie instruit în privința îngrijirii implanturilor dentare.
Vizite regulate la medicul stomatolog
Nu există însă contraindicații legate de vârsta pacientului. Această tehnică de protezare pe implanturi este indicată persoanelor de orice vârstă, atât timp cât medicul stomatolog consideră că sunt întrunite condițiile mai sus enumerate iar pacientul suportă intervenția chirurgicală.
Fiindcă sunt puține și relative, voi enumera riscurile și dezavantajele implanturilor dentare:
După extracția dinților, dacă va fi nevoie, vindecarea țesuturilor va dura între 6 și 12 săptămâni
Între inserția părții radiculare (implantul propriu zis) și aplicarea coroanei dentare trebuie respectată perioada de 3 luni sau 6 luni(după caz), necesară osteoacceptării (vindecării depline a osului în jurul implantului)
Costul poate fi un inconvenient al acestei manopere, dar raportat la beneficii și longevitate, implantul dentar este alegerea ideală.
Dacă intraoperator sau postoperator nu au fost respectate normele de igienă și cele de profilaxie există riscul contaminării plăgii, implicit apariția periimplantitei care va determina pierderea implantului.
Dacă implantul exercită presiune pe nervul alveolar inferior, sau dacă l-a secționat, colțul gurii va rămâne amorțit o perioadă mare de timp existând posibilitatea ca sensibilitatea pe zona respectivă sa nu poată fi recuperată, pe deplin, niciodată.
Dacă în timpul inserției implantului dentar membrana sinusală a fost perforată și protocolul chirurgical, pentru această situație, nu a fost respectat, există riscul pierderii implantului dentar și apariția comunicării oro-nazale.
Dacă inserția implantului dentar a fost făcută incorect și, prin frezaj, a fost atins un dinte vecin, vital, poate duce la pierderea atât a implantului dentar cât și a dintelui vecin afectat.
Avantaje
Avantajele implanturilor dentare sunt numeroase iar rata ridicată de succes le transformă în variante de protezare tot mai populare.
Stabilitatea implanturilor dentare este reprezentată de inserția fermă, a acestora, în os, imitând cu fidelitate structura și funcția unității dentare înlocuite.
Osul, pus în sarcină, nu se va mai resorbi, fiind menținută dimensiunea de dinaintea pierderii dinților.
Dinții vecini spațiului rămas după extracție nu vor mai migra și nici nu vor mai trebui șlefuiți, păstrându-se astfel integritatea acestora.
Dinții antagoniști (pereche) celor protezați prin implanturi dentare nu vor mai egresa, extruda, păstrându-se, astfel, dimensiunea verticală de ocluzie. (felul în care se închide gura)
Senzația de forță masticatorie este mai puternică decât cea a punților dentare, sau chiar decât cea a dinților naturali. (implantul dentar este o anchiloza – stă direct în os spre deosebire de dinții naturali care au un sistem de ”suspensie” parodonțiu)
Senzația de dinte natural, felul în care presiunea masticatorie este transmisă osului este identică dintelui natural.
O bună colaborare între medic și pacient, respectarea instrucțiunilor și a controalelor periodice vor duce la succes terapeutic și o rată crescută de rezistență.
