Somnul reprezintă un aspect fundamental al vieții noastre, furnizând organismului timpul necesar pentru refacerea și regenerarea sa. Cu toate acestea, somnul poate aduce cu sine și unele activități involuntare care pot afecta sănătatea noastră, iar una dintre acestea este bruxismul. Bruxismul reprezintă un fenomen prin care o persoană scrâșnește sau strânge dinții în timpul somnului, iar acest comportament poate avea consecințe semnificative asupra sănătății dentare și a bunăstării generale.
Ce este bruxismul?
Bruxismul este o afecțiune caracterizată prin acțiunea involuntară de a scrâșni dinții sau de a-i strânge în mod excesiv, în special în timpul nopții, dar poate să apară și în timpul zilei. Acest comportament poate avea diverse grade de intensitate, de la ușor până la sever, și poate afecta atât dinții superiori, cât și cei inferiori. Persoanele care suferă de bruxism pot să nu își dea seama de acest obicei până când apar simptome sau complicații.
Cauzele bruxismului
Există numeroase teorii cu privire la cauzele bruxismului, însă factorii care stau la baza acestui comportament pot fi adesea complicați și influențați de mai mulți factori, inclusiv:
- Stresul și anxietatea: Stresul emoțional și anxietatea sunt considerate a fi unele dintre principalele cauze ale bruxismului. Mulți oameni au tendința de a-și exprima stresul prin activități fizice involuntare, precum scrâșnirea dinților.
- Malocluziile dentare: Unele persoane pot dezvolta bruxism datorită alinierii necorespunzătoare a dinților, cunoscută sub numele de malocluzie. Această discrepanță în aliniere poate cauza o presiune inegală asupra dinților, ducând la bruxism.
- Factori genetici: Existența unui istoric familial de bruxism poate crește susceptibilitatea la dezvoltarea acestei afecțiuni.
- Consumul de alcool și cafea: Consumul excesiv de alcool și cafea a fost asociat cu creșterea riscului de bruxism.
- Tulburările de somn: Bruxismul poate fi asociat cu tulburări de somn precum apneea în somn sau insomnia.
Efectele bruxismului asupra sănătății
Bruxismul poate avea consecințe semnificative asupra sănătății, inclusiv:
- Uzura dentară: Activitatea constantă de scrâșnire a dinților poate duce la uzura excesivă a smalțului dentar, ceea ce poate cauza sensibilitate dentară, durere și predispoziția la carii.
- Durere facială și de maxilar: Bruxismul poate duce la dureri de maxilar, cap și gât, precum și la tensiune musculară în aceste zone.
- Leziuni gingivale și bucale: Presiunea excesivă asupra gingiilor poate provoca inflamații și leziuni ale acestora, iar mucoasa bucală poate fi afectată.
- Dificultăți în deschiderea gurii: Bruxismul sever poate cauza o restricție a mobilității maxilarelor, făcând dificilă deschiderea gurii pe deplin.
- Tulburări de somn: Bruxismul poate duce la fragmentarea somnului, afectând calitatea odihnei și ducând la oboseală excesivă în timpul zilei.
Tratarea bruxismului
Tratamentul bruxismului şi al tulburărilor de pe timpul nopţii poate să fie de durată, de aceea este nevoie de răbdare şi de comunicare în tot acest proces.
Acesta depinde de cauza sa și de severitatea simptomelor. Opțiunile pot include:
- Gutiere de protecție: Gutierele de protecție realizate la comandă de către un medic dentist pot proteja dinții și pot reduce efectele scrâșnirii.
- Managementul stresului: Tehnici de gestionare a stresului, precum meditația, yoga sau terapia, pot ajuta la reducerea cauzelor psihologice ale bruxismului.
- Corecția malocluziilor: În unele cazuri, corectarea alinierii necorespunzătoare a dinților poate rezolva problema bruxismului.
- Terapia fizică: Masajul facial și alte terapii fizice pot ajuta la relaxarea mușchilor maxilari și la reducerea disconfortului.
Modalităţile prin care se poate trata bruxismul sunt variate şi variază în funcţie de gradul de alterare. O metodă bună de a identifica intensitatea acestui obicei este e a analiza dinţii şi a măsura gradul de uzură. Prin bruxism, smalţul dinţilor se deteriorează. Prima dată se va verifica dacă scrâşnirea sau încleştarea dinţilor este de natura musculară sau dentară.
Apoi, cel mai utilizat plan de tratament este prin confecţionarea de gutiere ce se menţin pe timpul nopţii, pentru a imprima mandibulei o poziţie corectă, pentru a împiedica dinţii să vina în contact direct şi pentru a ajuta la relaxarea musculară. De asemenea, relaxantele musculare şi antiinflamatoarele pot fi de ajutor în acest demers.
Pe durata somnului creierul este în activitate şi există o serie de manifestări ce pot să apară.
Acestea se produc mai ales în preajma punctului de trezire iar aceste tipuri de manifestări sunt perfect normale. Fenomenele pot fi împărţite în mai multe categorii dintre care menţionăm:
Mişcarile oculare din timpul somnului – există pacienţi care adorm cu ochii întredeschişi sau care descriu mişcări ale globilor oculari în momentul în care pleoapele sunt închise. Aceste mişcări se produc in timpul ciclurilor de somn REM şi sunt naturale
Mişcări, sunete sau activităţi motorii care se produc în afar ciclurilor REM, de asemenea fiziologice.
Tulburările de somn se pot datora unor reflexe, în cazuri severe chiar violente, ce pot să lezeze persoana de lângă. Tulburările de comportament din timpul somnului pot să fie depistate mai ales de persoanele din vecinătate şi pot sa fie tratate medicamentos. Tipul de medicamente administrate în aceste situaţii sunt relaxantele musculare.
Mersul şi vorbitul în somn sunt o altă clasă de activităţi ce se pot produce în timpul somnului şi care pot să sperie persoana în cauză sau pe cele de lângă. Acestea pot să se producă cu o intensitate diferită, la intervalle rare sau, dimpotrivă, în fiecare seară.
De multe ori pacientul se trezeşte în timp ce se deplasează prin casă sau în timp ce vorbeşte, de cele mai multe ori buversat.
Deşi sunt în timpul somnului, persoanele somnambule se comportă ca şi cum ar fi treze şi efectuează activităţi precum mersul la baie sau la bucătărie pentru a mânca ceva, îsi pot pregăti patul sau sa efectueze orice altă activitate pe care o desfăşoară în mod obişnuit.
O altă problemă des întâlnită şi care poate să se soldeze cu urmări nefaste asupra întregului organism se referă la bruxismul nocturn, din timpul somnului. Scrâşnitul din dinţi, cum este cunoscut în rândul pacienţilor, poate apărea atât ziua şi este legat mai ales de stresul cotidian, dar şi noaptea, în peste 80% din cazuri şi poate să fie declanşat din cauza activităţilor intense de pe parcursul zilei, a unor probleme dentare sau dintr-o tensiune permanentă musculară care nu dispare în timpul somnului. Pe lângă faptul că poate afecta dinţii, bruxismul poate fi deranjant pentru partenerul de somn.
Concluzii
Bruxismul este o afecțiune care poate avea un impact semnificativ asupra sănătății dentare și a bunăstării generale. Comprenderea cauzelor acestui comportament involuntar și a efectelor sale este esențială pentru a putea lua măsuri de prevenire și tratament adecvate. Consultarea unui medic dentist și a unui specialist în somnologie poate ajuta la diagnosticarea și gestionarea eficientă a bruxismului, asigurând astfel menținerea sănătății dentare și a calității somnului.