Fibromatoza gingivală. Semne. Tratament


fibromatozaFibromatoza gingivală. Semne. Tratament

Gingia este ţesutul moale ferm ataşat de unităţile dentare prin intermediul ligamentelor parodontale.

Cu rol de protecţie a structurilor profunde parodontale, gingia prezintă o sensibilitate crescută, reacţionând imediat prin inflamaţie şi sângerare în caz de factori iritativi.

Fibromatoza gingivală este o patologie genetică, moştenită, care se caracterizează printr-un volum gingival aberant, crescut, care acoperă în diferite măsuri coroanele dentare.

Creşterea gingivală poate fi generalizată, interesând toti dinţii sau localizată, manifestându-se doar în anumite sectoare ale cavităţii bucale.

Simptome

Semne care ne ajută să recunoaştem fibromatoza gingivală

  • Culoarea – din acest punct de vedere, aspectul gingiei este unul sănătos, prezentând o nuanţă roz, fiziologică.

  • Consistenţă – fibroasă, fiind ferm ataşată de coroanele dentare

  • Nu prezintă inflamaţie sau sângerare

  • Volum – singurul parametru care este modificat în fibromatoza gingivală este volumul acesteia, vizibil crescut, ce ocupă o parte importantă a arcadelor dentare.

Astfel fibromatoza gingivală reprezintă o hipertrofie celulară, o proliferare benignă care interesează coroanele dentare în proporţii diferite, ajungând în cazuri severe să le acopere în totalitate si să deformeze palatul dur.

In fibromatozele de intensitate scăzută şi medie, problema care intervine este doar de ordin estetic, pe când în cele severe va fi afectată şi componenta funcţională:

  • Masticaţia – coroanele dentare acoperite în totalitate de ţesut gingival nu îşi vor putea desfăşura funcţiile de incizie şi masticaţie, perturbând serios sistemul digestiv. Prin muşcarea pe gingie se produc inflamaţie şi sângerare, fiind augmentat şi riscul infecţios.

  • Fonaţia – poziţia limbii în raport cu palatul şi suprafeţele orale dentare din timpul fonaţiei va fi modificată, astfel producându-se alterarea sunetelor emise.

  • Igienizarea – o gingie hiperplazică reprezintă mediu de colectare a bacteriilor, oferindu-le spaţiul şi condiţiile necesare dezvoltării şi expresiei toxice.

Tratamentul

In general, se optează, în caz de fibromatoză gingivală, pentru tratamentul chirurgical, reprezentat de excizarea ţesutului aflat în exces prin procedura de gingivectomie, urmată de modelarea celui restant, procedeu numit gingivoplasie.

Riscul de recidivă este unul crescut mai ales în cazurile de fibromatoză gingivală severă.

Pentru optimizarea vindecării se utilizează gutierele termoformate care reduc sângerarea post-operatorie şi oferă şi un ghid pentru o cicatrizare corectă. Insă, inaintea tratamentului chirurgical, se impune asanarea cavităţii orale prin detartraj şi periaj profesional, pentru a conferi ulterior un câmp de lucru cât mai sărac în bacterii.

Fiindcă fibromatoza gingivală reprezintă o proliferare benignă, este important să ştim să o diferenţiem de o tumoră malignă:

Diagnostic diferenţial

  • Expansiunea fibromatozei se realizează doar în suprafaţă şi nu invadează profunzimea ţesuturilor, aspect întâlnit la tumorile maligne.

  • Nu dau metastaze.

  • Nu sunt acompaniate de maifestări generale de genul asteniei, scăderii în greutate sau a febrei.

  • Au un aspect omogen, o culoare roz pe întreaga suprafaţă, fără a fi prezentă ulceraţia.

Fibromatoza se manifestă astfel doar printr-o creştere aberantă în volum a ţesutului gingival.

Este o patologie uşor de recunoscut clinic de către medicul stomatolog şi agregarea familială este un factor care pledează pentru diagnosticul acesteia.

Dupa ce va fi analizată gravitatea patologiei, medicul stomatolog va propune paşii terapeutici potriviţi.

Pacientul trebuie însă să înteleagă caracterul recidivant al fibromatozei şi să se prezinte la control regulat, pentru a asigura eficienţa tratamentului.