Retracția gingivală cu expunerea suprafeței radiculare ca urmare a migrării apicale a marginii gingivale, afectează o proporție importantă din populația adultă. Retracția gingivala poate afecta și persoanele cu o igienă orală bună, de aceea etiologia acesteia este complexă și multifactorială și implică o serie de factori asociați cu gingivita și parodontita. Odată cu înaintarea în vârstă aceste retracții pot să evolueze și să ducă la apariția cariilor la nivelul rădăcinii expuse.
Cariile radiculare apar ca urmare a deteriorării smalțului dentar și de expunere a dentinei, urmate de invazia bacteriană. Anumite microorganisme sunt răspunzătoare de apariția cariilor radiculare, aici incluzând: Streptococcus mutans, lactobacillus, actinobacillus și altele. Rata de progresie a dimeneralizării structurilor dentare este mult mai mare la cariile radiculare comparativ cu cele la nivelul smalțului, deoarece acest tip de carii au un conținut mult mai scăzut de minerale care nu oferă o duritate la fel de bună.
Retracția gingivală poate fi cauzată de: 1. Parodontite: Afecțiunile gingivale cronice care duc la pierderea atașamentului gingival. 2. Periuța de dinți cu perii duri: Utilizarea unor astfel de periuțe poate contribui la retracția gingivală prin mișcările agresive care sunt aplicate în zona de colet a dinților. 3. Eroziunea dentară: Factori precum dieta acidă și refluxul gastroesofagian pot duce la erodarea smalțului și expunerea rădăcinilor dentare.
Simptome Cariile radiculare se pot dezvolta treptat, iar simptomele pot varia. De obicei, pacienții vârstnici pot observa: 1. Sensibilitate dentară crescută la alimente și băuturi calde, reci sau dulci. 2.Durere: Disconfort sau durere în zona afectată, mai ales în timpul consumului de alimente dure. 3. Estetica dentară: Schimbări vizibile ale culorii dinților sau prezența unor pete întunecate la baza dintelui.
Diagnostic și Tratament Diagnosticul cariilor radiculare se face prin examinare clinică și radiografii dentare. Radiografiile pot dezvălui carii adânci și posibile leziuni ale structurilor dentare.
Tratamentul pentru cariile radiculare poate include: 1. Restaurarea dentară: Refacerea morfologiei dintelui prin acoperirea cavităților cu materiale compozite pentru a restabili funcția și estetica dentară. 2. Tratamentul endodontic: În cazurile severe, unde caria a afectat pulpa dentară, poate fi necesară extirparea vitală a nervului. 3. Aplicarea de geluri pe bază de fluor: Fluorurile pot ajuta la întărirea smalțului și prevenirea extinderii cariilor.
Măsuri de prevenire Pentru a preveni cariile radiculare, pacienții vârstnici ar trebui să urmeze câteva măsuri esențiale: 1. Igiena orală riguroasă: Periajul regulat al dinților cu o periuță cu perii medii/moi și folosirea aței dentare pot reduce riscul de carii radiculare.Dacă pacientul nu-și poate efectua igiena orală prin periajul zilnic, se recomandă clătirile cu apă de gură cu fluor pentru a opri sau încetini dezvoltarea acestor carii. 2. Monitorizarea sănătății gingiilor: Vizite regulate la medicul dentist pentru evaluarea și îngrijirea gingiilor sunt esențiale. 3. Dieta echilibrată: Reducerea consumului de alimente și băuturi acide și cu un conținut ridicat de zahăr poate contribui la menținerea sănătății dentare.
Cariile radiculare reprezintă o preocupare importantă pentru pacienții vârstnici, având potențialul de a afecta calitatea vieții și sănătatea orală. Detectarea timpurie și intervenția adecvată, combinate cu măsuri preventive, sunt cruciale pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni. Pacienții vârstnici ar trebui să colaboreze îndeaproape cu medicii dentiști pentru a asigura o bună sănătate orală pe termen lung.
