Gingivita: Cauze, Simptome, Complicații și Tratament

gingivita Gingivita este o afecțiune inflamatorie a gingiilor, considerată o boală non-invazivă, dar care poate avea complicații serioase dacă nu este tratată corespunzător. Aceasta este cea mai comună formă de boală gingivală și reprezintă un răspuns inflamator al organismului la biofilmul bacterian (placa bacteriană) prezent pe suprafețele dentare.

Gingivita indusă de placa bacteriană

Cea mai frecventă formă de gingivită este gingivita indusă de placă bacteriană, care apare din cauza acumulării de bacterii la baza dinților, mai ales în spațiile interdentare și în șanțul gingival. Această afecțiune este reversibilă cu o igienă orală corespunzătoare, dar netratată, poate evolua în parodontită, unde inflamația duce la distrugerea țesuturilor de susținere și resorbția osoasă, ajungând chiar la pierderea dinților.

Semne și simptome ale gingivitei

Simptomele gingivitei sunt nespecifice, dar pot include:

Gingii mărite de volum și de culoare roșu aprins sau violet.
Sângerare gingivală spontană sau la periaj și utilizarea aței dentare.
Durere, sensibilitate sau senzație de disconfort la nivelul gingiilor.
Respirație urât mirositoare (halitoză).
Gingii care par lucioase și pierd textura caracteristică.

Acumularea de bacterii poate determina un miros neplăcut persistent. În cazuri mai grave, sângerarea frecventă sau umflarea gingiilor pot indica o evoluție către parodontită.

Cauze ale gingivitei

Gingivita este cauzată în principal de placa bacteriană acumulată pe dinți și gingii. Factorii care contribuie la dezvoltarea acesteia includ:

Igiena orală precară sau periaj insuficient.
Utilizarea excesiv de agresivă a periuțelor de dinți cu peri rigizi.
Fumatul și consumul excesiv de alcool.
Utilizarea unor medicamente care cauzează xerostomie (uscarea gurii).
Boli sistemice precum diabetul sau osteoporoza.
Stresul și factorii genetici.

Complicațiile gingivitei

Fără tratament, gingivita poate duce la:

Parodontită și pierderea dinților.
Infecții gingivale, abcese dentare sau maxilare.
Gingivită ulcerativă necrozantă acută (GUNA).
Inflamarea nodulilor limfatici.
Complicații sistemice, cum ar fi nașterea prematură la femeile însărcinate.

Legătura dintre gingivită și alte boli

Cercetări recente au evidențiat o legătură între gingivită și boli sistemice, precum Alzheimer. Porphyromonas gingivalis (o bacterie implicată în gingivită) a fost identificată în țesuturile cerebrale, sugerând că infecțiile orale cronice ar putea contribui la apariția acestei boli neurodegenerative.

Diagnosticul gingivitei

Diagnosticul se bazează pe:

Examenul clinic al gingiilor (evaluarea inflamației și sângerărilor).
Măsurarea nivelului plăcii bacteriene și a tartrului.
Radiografii dentare pentru a exclude pierderea osoasă asociată parodontitei.
Scoruri gingivale bazate pe indexuri clinice (0-3 pentru fiecare unitate gingivală).

Enzimele prezente în salivă, cum ar fi aspartat aminotransferaza (AST) sau fosfataza alcalină (ALP), pot fi folosite ca biomarkeri pentru a evalua stadiul gingivitei.

Prevenirea gingivitei

Gingivita poate fi prevenită prin:

Igienă orală regulată:
- Periajul de cel puțin două ori pe zi cu o periuță moale și o pastă de dinți cu fluor.
- Utilizarea aței dentare sau a periuțelor interdentare.
Vizite periodice la dentist:
- Detartraj și periaj profesional de două ori pe an.
Utilizarea apei de gură antiseptice:
- Produse pe bază de clorhexidină, peroxid de hidrogen sau uleiuri esențiale.
Renunțarea la fumat și menținerea unei diete echilibrate.

Tratamentul gingivitei

Tratamentul vizează îndepărtarea plăcii și reducerea inflamației. Etapele includ:

Detartrajul profesional pentru a elimina tartrul și placa bacteriană.
Planarea radiculară pentru curățarea suprafețelor rădăcinilor.
Prescrierea de ape de gură antiseptice (cu clorhexidină sau peroxid de hidrogen).
În cazuri avansate, poate fi necesar un tratament la un specialist parodontolog.

Concluzie

Gingivita este o afecțiune comună, dar tratabilă, dacă este diagnosticată și tratată la timp. O igienă orală corespunzătoare și vizite regulate la medicul dentist sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. Dacă observați oricare dintre simptomele descrise, este important să solicitați un consult stomatologic pentru evaluare și tratament adecvat.

Dacă doriți mai multe informații detaliate și personalizate precum și și sfaturi practice pentru prevenirea și tratamentul gingivitei, vă rugpm folosiți formularul alăturat pentru a vă programa.

Bibliografie

Saini, Rajiv; Saini, Santosh; Saini, Sugandha R. (2010-01-01). „Periodontitis: A risk for delivery of premature labor and low-birth-weight infants”. Journal of Natural Science, Biology, and Medicine.
Sim K. Singhrao (January 30, 2019). „Alzheimer’s is linked to gum disease – but bad oral health is not the only culprit”. theconversation.com.
„Gingivitis and braces”. Orthodontics Australia. 2021-05-02
Armitage, Gary C. (1999). „Development of a Classification System for Periodontal Diseases and Conditions” (PDF). Annals of Periodontology.
„How to Get Rid of Puffy Gums with Braces”. Orthodontics Australia. 2021-05-02. Retrieved 2021-07-21.
FDA – 5 Things to Know About Triclosan Accessed 2021-04-08