Mucoasa care acopera fata interna, bucala a obrazului
Mucoasa bucală recepţionează forţele transmise de către protezele totale. In timp, dacă aceste forţe nu sunt calibrate şi ajustate în conformitate cu starea mucoasei, la nivelul acesteia vor apare leziuni sau alte tipuri de iritaţii.
Răspunsul la factorii iritativi poate să fie în sensul depunerii de keratină şi consecutiv îngroşarea mucoasei sau în sensul apariţiei de leziuni ulcerative.
Factori cu potențial iritativ
In modularea răspunsului la factorii cu potenţial iritativ pot să intervină următorii factori :
- Bolile generale nutriţionale – diabetul – apare datorită funcţionării necorespunzătoare a pancreasului. Este o boală care se instalează lent şi care are răsunet la nivelul întregului organism, producând modificări ce vizează microcirculaţia sangvină, vederea şi care determină pacientul să ingere cantităţi crescute de lichide, fără însă a stopa senzaţia de sete. La nivelul mucoaselor, diabetul produce modificări de tipul uscăciunii. Mucoasele vor fi atone, palide şi pot să prezinte chiar şi ulceraţii, din cauza deschidratării. Gingiile vor fi crescute în volum şi îşi vor pierde din consistenţa fermă.
- Bolile de sânge sau hematopatiile – reprezentative în acest sens sunt leucemia dar şi trombocitopatiile. In ambele situaţii, la nivelul mucoaselor orale vor apare peteşii şi bule hemoragice, constând din leziuni care sângerează extrem de uşor, la cele mai mici atingeri sau chiar spontan. In tratamentul leziunilor hemoragice se va începe întotdeauna cu determinarea cauzei generale şi instituirea tratamentului bolii, urmat de ameliorarea stării de sănătate orală.
- Scăderea imunităţii – scăderea reactivităţii organismului la patogenii orali poate să ducă la instalarea cu mai mare uşurinţă a infecţiilor. Factorii iritativi, grefaţi pe un teren deja invadat de bacterii al pacientului, pot agrava simptomatologia care se poate complica cu suprainfectarea leziunilor.
- Avitaminozele – lipsa unor vitamine din organism duce în mod constant la afecţiuni ale structurilor orale. Carenţa de vitamina A duce, în foarte multe dintre cazuri la modificarea apsectului gingiei, aceasta devenind mai palidă.
De asemenea, lipsa vitaminei A duce la vindecarea întârziată a plăgilor mucoaselor. Carenţa de anumite principii nutriţionale poate să afecteze şi alte structuri ale cavităţii orale, altele decât mucoasa. Spre exemplu, carenţa de vitamina B1 duce la hipersensibilitate dentinară, pe când carenţa de vitamina D provoacă demineralizări osoase.
Mai mult de jumătate dintre purtătorii de proteze prezintă modificări ale mucoasei subiacente, decelabile prin examen histopatologic. Aceste modificări duc în timp la scăderea capacităţii de reacţie a mucoasei la agresiunile din jur.
Majoritatea pacienţilor prezintă un grad de disconfort, mai ales în primele zile după aplicarea protezelor totale. Este indicat controlul stomatologic la mai puţin de o săptămână de la aplicarea protezelor. Astfel, modificările mucoasei pot fi depistate timpuriu şi pot fi prevenite complicaţiile.
Lipsa ajustării protezelor totale duce la tulburări de fonaţie, alimentaţie şi chiar şi estetice, pacientul nereuşind să se alimenteze corespunzător sau, datorită deficitului estetic, să se izoleze de cei din jur.