Nervii cranieni descriu traseele prin intermediul cărora creierul analizează, controlează şi gestionează informaţiile primite de la structurile aflate în principal la nivelul capului şi gâtului.
Aceştia părăsesc cutia craniană prin anumite orificii, fisuri sau canale şi se distribuie structurilor din organism.
Nervii cranieni sunt o serie de 12 perechi de nervi care se extind din creier și medulla oblongata și se ramifică în diferite părți ale capului, gâtului și toracelui. Acești nervi sunt responsabili pentru controlul și coordonarea unei varietăți de funcții senzoriale și motorii, precum și pentru transmiterea informațiilor către și dinspre creier.
În acest articol, vom examina anatomia și funcția fiecărui nerv cranian.
Nervul I – olfactiv
Acesta transmite senzaţiile şi informaţiile de la nivelul mucoasei nazale dar şi reacţiile la prezenţa substanţelor nocive la acest nivel.
Traumatismele sau anumite patologii precum sinuzita sau rinita pot deteriora sau leza ireversibil capacitatea nervului de a mai transmite informaţiile către centrii superiori de analiză.
Nervul olfactiv este responsabil pentru simțul mirosului și se extinde din mucoasa nazală până la bulbul olfactiv. Acest nerv este unic printre nervii cranieni întrucât este direct legat de creier, fără a trece prin talamus.
Nervul II – optic
Reprezintă nervii căilor vizuale iar prin lezarea acestora se pot produce efecte precum pierderea temporară, permanentă, unilaterală sau completă a vederii, în funcţie de factorul cauzator al leziunii căilor optice. Tumorile regăsite la acest nivel pot de asemenea comprima structurile nervoase iar prin localizarea lor anterioară sau posterioară pot să producă de la senzaţia de jenă până la pierderea vederii.
Nervul optic este responsabil pentru văz și se extinde din globul ocular până la chiasma optică. Acest nerv este format dintr-un axon al celulelor ganglionare din retină, care se reunesc pentru a forma nervul optic.
Nervul III – oculomotor
Este responsabil de mişcarea globilor oculari. Afectarea acestei perechi de nervi poate să producă strabism sau căderea pleoapei, numită medical ptoză palpebrală. Asimetriile din regiunea oculară pot să fie date de malfuncţionarea acestor nervi.
Nervul oculomotor controlează mișcarea ochilor și se extinde din mezencefalul cerebral până la mușchii oculari. Acest nerv controlează mai mulți mușchi ai globului ocular, inclusiv mușchiul drept superior, mușchiul drept inferior, mușchiul drept medial și mușchiul ridicător al pleoapei superioare.
Nervul IV – trohlear sau patetic
Nervul trohlear controlează mișcarea ochilor și se extinde din mezencefalul cerebral până la mușchiul oblic superior. Acest nerv controlează mișcarea ochiului în sus și în interior.
Nervul V – trigemen
Este responsabil de transmiterea senzaţiei tactile, termice şi dureroase de la nivelul tegumentelor. Astfel, acest nerv preia informaţii şi de la nivelul buzelor, conjunctivelor oculare şi ai muşchilor implicaţi în masticaţie.
Nervul trigemen este responsabil pentru senzația facială și controlează mușchii masticatori. Acest nerv se extinde din puntea cerebrală și se ramifică în trei ramuri: ramura oftalmică, ramura maxilară și ramura mandibulară.
Nervul VI – abducens
Nervul abducens controlează mișcarea ochilor și se extinde din puntea cerebrală până la mușchiul drept lateral. Acest nerv controlează mișcarea ochiului în lateral
Nervii IV şi VI pot să producă strabism convergent, respectiv divergent atunci când sunt lezaţi. Strabismul convergent apare atunci când pacientul se uită cu ochii încrucişaţi, iar cel divergent când pacientul priveşte cu un ochi sau cu ambii spre exteriorul, lateralul orbite
Nervul VII- facial
Această pereche de nervi preiau informaţii motorii de la nivelul frunţii, permiţând încreţirea acesteia dar şi de la nivel ocular în momentul strângerii din ochi.
Transmit de asemenea mişcările buzelor în fluierat şi din punct de vedere senzitiv, preiau informaţiile de la porţiunea anterioară a limbii.
Nervul facial este responsabil pentru controlul mușchilor faciali și a gustului și se extinde din puntea cerebrală până la mușchii faciali și glandele salivare. Acest nerv controlează și gustul din partea anterioară a limbii.
Nervul VIII – vestibulocohlear sau acustico-vestibular
Este responsabil cu menținerea echilibrului pacientului. Orice lezare a acestui nerv se soldează cu probleme de păstrare a posturii în momentul închiderii ochilor.
Nervul vestibulocohlear este responsabil pentru auz și echilibru și se extinde din mezencefalul cerebral și din puntea cerebrală până la urechea internă. Acest nerv se împarte în două ramuri: ramura vestibulară și ramura cohleară.
Nervul IX – glosofaringian
Acesta inervează parotida şi faringele. Senzaţia de greaţă este diminuată sau se pierde în momentul afcetării acestui nerv.
Nervul glosofaringian este responsabil pentru gustul și senzația din spatele limbii și controlul mușchilor din gât și se extinde din bulbul rahidian până la gât și urechea internă. Acest nerv este implicat în controlul reflexelor cum ar fi răspunsul de vomă și deglutiție.
Nervul X – vag
Se întinde atât la nivelul capului şi gâtului cât şi la nivelul abdomenului şi toracelui. Prin deficienţa muşchilor laringieni se produc modificări ale sunetelor modelate de corzile vocale. La nivel toracal, malfuncţionarea acetui nerv poate să ducă la apariţia aritmiilor cardiace.
Nervul vag este responsabil pentru controlul funcțiilor involuntare, cum ar fi respirația, bătăile inimii și digestia, precum și pentru controlul reflexelor cum ar fi tusea și strănutul. Acest nerv se extinde din bulbul rahidian până la organele interne din gât, torace și abdomen.
Nervl XI – accesor
Acesta este de asemenea responsabil de menţinerea posturii, prin inervarea muşchilor spatelui precum trapez.
Nervul accesor controlează mișcările gâtului și ale umerilor și se extinde din bulbul rahidian până la mușchii din gât și umăr. Acest nerv este format din două ramuri: ramura spinală și ramura craniană.
Nervul XII – hipoglos
Este responsabil cu inervarea muşchilor limbii şi afectarea acestuia produce devieri ale limbii. În nevralgia acestui nerv avem senzaţia de arsură a limbii, aceasta ustură în momentul ingerării de condimente iar la baza gâtului avem senzaţie dureroasă.
Nervul hipoglos controlează mișcările limbii și se extinde din bulbul rahidian până la mușchii limbii. Acest nerv este important pentru vorbire, mâncare și alte activități care implică mișcarea limbii.
Unele afecţiuni ale nervilor fac parte din cadrul sindroamelor, patologii complexe ce se tratează mutidisciplinar.
Tratamentul, evolutia si prognosticul în diversele afectări de nervi depind de natura suferinţei care a dus la lezarea nervului sau nervilor respectivi.
Concluzie
Nervii cranieni sunt esențiali pentru controlul și coordonarea unei varietăți de funcții senzoriale și motorii în cap, gât și torace.
Orice leziune sau afecțiune care afectează nervii cranieni poate duce la o varietate de simptome și disfuncții.
Înțelegerea anatomiei și funcției fiecărui nerv cranian poate ajuta la diagnosticarea și tratarea afecțiunilor asociate cu acești nervi.
Nervii cranieni descriu traseele prin intermediul cărora creierul analizează, controlează şi gestionează informaţiile primite de la structurile aflate în principal la nivelul capului şi gâtului. 
