Dens in dente


Dens in dente sau dens invaginatus, este o malformație a dinților care rezultă dintr-o profundă orinvaginație a organului smalțului în papila dentară.

Este idiopatică, dar a fost stabilită o incidență crescută în familie. Dinții cei mai afectați sunt incisivii laterali maxilari, iar apariția bilaterală poate să apară (până la 43% pacienți). Incisivii centrali maxilari sunt următorii cei mai frecvent afectați.

De asemenea, bărbații au de trei ori mai multe șanse să aibă o astfel de afecțiune în comparație cu femeile. În plus, pacienții cu dens invaginatus pot avea alte anomalii dentare, malformații și sindroame.

Dinții afectați de această anomalie pot fi malformați și în forma de țăruș. Se poate obsera, uneori, cum un dinte mic se ramifică de pe un dinte mai mare, deși poate fi dificil pentru un medic dentist să ajungă la o concluzie certă în timpul unui examen oral obișnuit.

Radiografiile dentare sunt cel mai frecvent metoda de diagnostic pentru dens in dente, deoarece dintele afectat poate fi asimptomatic, și nedepistabil în cabinet.

Prezența unei astfel de dinte este considerată a crește riscul de carii, de afectare pulpară și inflamație periodontală, ceea ce face ca tratamentul profilactic să fie esențial pentru prognostic.

Tratamentul depinde de severitatea afectării pulpare, dar deseori necesită tratament de canal radicular sau chiar extracție. Anatomia aberantă a acestor dinți poate influența complexitatea tratamentului dentar și un CT poate oferi informații valoroase în planificarea tratamentului.

Clasificarea lui Oëhler (1957) este cea mai frecvent utilizată, determinată de cât de mult se extinde invaginarea de la coroană la rădăcină

  • Tipul I (79%): o formă minoră cu strat de smalț care apare în coroană și nu se extinde dincolo de joncțiunea amelocementară.
  • Tipul II (15%): o formă în smalț care invadează rădăcina, dar rămâne limitată. Este posibil sau nu să poată comunica cu pulpa dentară.
  • Tipul III (5%): o formă care pătrunde prin rădăcina perforată în zona apicală și care prezintă un „foramen secundar„ în zona apicală sau în zona parodontală. Nu există o comunicare imediată cu pulpa. Invaginarea poate fi complet căptușită de smalț sau cement.

Tratamentul pentru dens în dente depinde de cât de mult se extinde în interiorul dintelui. În cazuri minore, sigilarea cu rășină compozită sau sigilant poate fi tot ceea ce este necesar.

Astfel, stratul de material acționează ca o barieră pentru a împiedica instalarea plăcii bacteriene în șanțurile dintelui și ajută la prevenirea dezvoltării cavităților.

În cazurile mai grave în care pulpa a fost afectată, se recomandă tratamentul endodontic. În timpul acestui tratament, medicul stomatolog îndepărtează pulpa deteriorată din interiorul dintelui.

Camerele interioare ale dintelui sunt apoi curățate, uscate și umplute cu un material.

Dacă forma dintelui afectat este neregulată și cu o distrucție mare, medicul stomatolog poate recomanda o restaurare cu ajutorul unei coroane dentare.

Anomaliile dentare, cum este și dens in dente, pot fi preocupante, dar sunt rare. Dacă vă îngrijorează o anomalie dentară, programați-vă un consult la medicul stomatolog.

Vizitele stomatologice periodice vă pot ajuta să vă monitorizați problemele de sănătate orală și stomatologul dvs. poate lua măsuri înainte de apariția unei probleme mai mari.