Cavitatea orală este un mediu complex care conține o varietate de elemente biochimice, fiecare cu rolul lor specific în menținerea sănătății orale.
Unul dintre principalele elemente biochimice din cavitatea orală este apa.
Apa este necesară pentru menținerea hidratării țesuturilor orale și pentru a dilua compușii chimici care pot dăuna dinților și mucoasei.
Fluorura este, de asemenea, un element biochimic important în cavitatea orală. Fluorura se găsește în apa potabilă și în unele paste de dinți și lacuri de protecție a dinților.
Acesta ajută la refacerea smalțului dinților, împiedicând formarea cariilor dentare.
Proteinele sunt, de asemenea, prezente în cavitatea orală. Saliva conține proteine care ajută la lubrifierea țesuturilor orale și la începutul procesului de digestie.
Proteinele din plăcile dentare și din bacteriile care cauzează cariile dentare sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea orală.
Lipidele sunt, de asemenea, prezente în cavitatea orală.
Acestea se găsesc în compoziția plăcilor dentare și a unor bacterii care cauzează carii dentare. Lipidele ajută la menținerea hidratării țesuturilor orale și la începutul procesului de digestie.
Carbohidrații sunt, de asemenea, prezenți în cavitatea orală. Acestea se găsesc în alimente și sunt digerați de enzimele din saliva.
Carbohidrații rămași ne digerați pot contribui la formarea plăcilor dentare și a cariilor dentare.
Acizii și bazele sunt, de asemenea, prezenți în cavitatea orală. Acizii sunt produși de bacteriile care cauzează carii dentare și pot dăuna smalțului dinților. Bazele, precum bicarbonatul de sodiu, se găsesc în saliva și ajută la neutralizarea acizilor, menținând un pH optim în cavitatea orală.
Mineralii, cum ar fi calciul și fosforul, sunt, de asemenea, importanți pentru sănătatea orală.
Acestea se găsesc în compoziția dinților și a oaselor maxilare și sunt necesari pentru refacerea și menținerea integrității acestor țesuturi.
Enzimele sunt, de asemenea, prezente în cavitatea orală. Enzimele din saliva, cum ar fi amilaza, ajută la începutul procesului de digestie, în timp ce enzimele produse de bacteriile care cauzează carii dentare ajută la degradarea carbohidraților și la formarea acizilor.
Vitaminele, cum ar fi vitamina D și vitamina K, sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea orală. Vitamina D este necesară pentru absorbția calciului și pentru menținerea integrității oaselor maxilare, în timp ce vitamina K ajută la coagularea sângelui și la repararea țesuturilor orale.
În concluzie, cavitatea orală conține o varietate de elemente biochimice, fiecare cu rolul lor specific în menținerea sănătății orale.
Apa, fluorura, proteinele, lipidele, carbohidrații, acizii și bazele, mineralii, enzimele și vitaminele sunt toate importante pentru menținerea unei bune sănătăți orale.
Este important să se aibă o bună igienă orală și să se consume alimente sănătoase pentru a menține un echilibru adecvat al acestor elemente biochimice în cavitatea orală.
Cavitatea orală reprezintă un sistem complex, în care mai multe elemente trăiesc în echilibru pentru a asigura funcţionalitatea optimă a acestui prim segment al aparatului digestiv.
Pentru a înţelege procesele dar şi mecanismele ce se petrec la nivelul cavităţii orale, trebuie să înţelegem rolul fiecărui component al acestui sistem.
Saliva
Este fluidul ce umectează toate mucoasele şi suprafeţele dentare. Saliva are rol în lubrefiere şi conţine diverse enzime şi proteine cu rol în digestie sau apărarea locală.
Nivelurile de salivă oscilează în funcţie de activitatea efectuată. Spre exemplu, în repaus, saliva este constantă, fiind la nivelul său normal, genetic.
In timpul meselor, prin prezenţa alimentelor în cavitatea orală, secreţia acesteia creşte pentru a ajuta la formarea bolului alimentar şi pentru a facilita pasajul alimentelor spre segmentele mai profunde ale sistemului digestiv.
În contrast cu nivelurile crescute de salivă din timpul mesei, există şi situaţia inversă, când avem secretată o canitate de salivă inferioară nevoilor organismului, patologie numită xerostomie.
Cauzele pentru apariţia xerostomiei pot fi următoarele:
Patologii ale glandelor salivare
Medicamente precum miorelaxante, antidepresive sau antihistaminice
Radioterapia
Deshidratarea
Diabetul
Respiraţia orală
Patologii imune precum sindromul Sjogren
Placa dentară
Este o substanţă cu textură moale, ce aderă de suprafaţa dentară încă din primele minute după ce se efectuează periajul dentar.
Este, în fond, o colonie de bacterii, micoplasme şi virusuri care aderă unele de altele, formând o materie organică gelatinoasă.
Placa dentară poate fi detectată la o oră după ce aceasta începe să se formeze. Pe măsură ce volumul de placă dentară creşte, alte şi alte bacterii colonizează supafeţele dentare, formând complexe tot mai greu de dezorganizat.
Tartrul
Placa dentară stagnantă timp îndelungat în cavitatea orală atrage ioni de calciu şi fosfor care vor avea un rol hotărâtor în mineralizarea acesteia şi transformarea în tartru.
Acesta din urmă nu va mai putea fi îndepărtat prin periajul convenţional ci doar prin detartraj.
Bacterii
Complexele bacteriene sunt numeroase şi pot avea efecte distructive sau dimpotrivă, pot să fie utile pentru organism. Unele bacterii au efect protector dacă se regăsesc într-o anumită concentraţie.
Odată nivelurile tolerate de către organism depăşite, aceste bacterii devin patogene. Streptococcus mutans este considerată a fi bacteria care produce cea mai mare distrucţie în cavitatea orală.
Se ataşează cu uşurinţă de suprafeţele dentare şi produce acid, care demineralizează şi fragilizează smalţul.
De fiecare dată când ingerăm alimente, bacteriile regăsite în biofilmul oral produc cantităţi variate de acizi.
Astfel, cu cât avem mai multe gustări, cu atât stimulăm producţia de acizi, care îşi vor putea exprima cu uşurinţă potenţialul eroziv.
Prevenţia
Prevenţia manifestată printr-o igienă dentară riguroasă, rămâne cea mai eficientă armă împotriva apariţiei cariilor.
In timpul periajului, trebuie respectaţi anumiţi paşi pentru a fi siguri că nu producem mai mult rău. Spre exemplu, nu se recomandă periajul dinţilor în prima jumătate de oră de la ingerarea de alimente.
Atacul produs de bacteriile conţinute în alimente produc un mediu acid.
Dacă periajul se efectuează în primele minute, când avem deja mediu acid, nu facem decât să fragilizăm structura dentară.
Ideal, trebuie să acordăm timp salivei să neutralizeze mediul acid înainte de a acţiona cu alţi stimuli ce pot produce efecte similare.
Cavitatea orală este un mediu complex care conține o varietate de elemente biochimice, fiecare cu rolul lor specific în menținerea sănătății orale.
