Trismusul


Trismusul este definit ca fiind o contracție tonică a mușchilor masticației. În trecut, acest cuvânt a fost adesea folosit pentru a descrie unul din efectele tetanosului. Mai recent, termenul „trismus” a fost utilizat pentru a descrie orice restricție apărută în momentul deschiderii gurii, inclusiv restricții cauzate de traume, intervenții chirurgicale sau radiații. Această limitare a capacității de a deschide gura poate avea implicații grave asupra sănătății, inclusiv o alimentație redusă din cauza afectării masticației, dificultăți de vorbire și igienă orală compromisă. La persoanele care au suferit radiații în zona capului și gâtului, afecțiunea este adesea observată împreună cu dificultăți la înghițire.

Cauzele cele mai frecvente de trismus sunt:

  • Traumafracturi ale oaselor maxilarului sau imobilizări pentru a permite vindecarea unei fracturi.
  • Chirurgie orală În timp ce trismusul poate apărea după orice intervenție chirurgicală orală, se poate observa și după extracția molarilor de minte, în special cei inferiori. Trismul poate apărea din cauza inflamației pe care o creează intervenția chirurgicală sau a hiperextensiei maxilarului în timpul procedurii. De asemenea, se poate întâmpla atunci când un ac care eliberează anestezicul dăunează în mod accidental țesutul înconjurător.
  • Tulburarea articulației temporomandibulare (ATM)- Această articulație acționează ca o balama glisantă, conectând mandibula la craniu și vă permite să deschideți și să închideți gura. Când există disfuncție în articulație, aceasta poate provoca trismus și durere. Disfuncția articulară se poate produce din cauza: traumei, artrită, comportamente legate de stres, precum bruxismul.
  • Tratamentul cu radiații în zona capului și gâtului – Tumorile care interferează cu funcția mandibulei în sine pot duce la trismus. Dar apare mai frecvent datorită radiației utilizate pentru a vindeca cancerul. Acest lucru poate provoca pagube și duce la crearea țesutului cicatricial în jurul zonei articulare. Riscul de trismus este legat și de doza utilizată de radiații.

Cel mai evident efect al trismului este dificultatea de a deschide gura. După cum s-a discutat mai sus, la pacienții cu cancer, acest lucru rezultă frecvent din țesutul cicatricial cauzat de radiații sau chirurgical, leziuni nervoase sau o combinație de factori.

La pacienții cu AVC, cauza generală este disfuncția sistemului nervos central. Dificultățile de vorbire și înghițirea însoțesc adesea limitarea deschiderii gurii și creează o combinație de simptome care pot fi dificil de tratat. În cazurile de trismus cauzate de tratamentul cu radiații, pacienții sunt frecvent afectați și de xerostomie și durere ca urmare a arsurilor prin radiații.

De asemenea, pot fi asociate simptome precum dureri de cap, dureri la nivelul mandibulei, dureri de urechi, surditate sau durere în mișcarea maxilarului.

În timp ce trismul poate fi dureros, de obicei este temporar și răspunde bine atât la medicamente, cât și la kinetoterapie. Pacientul este îndemnat să efectueze în fiecare zi exerciții pentru musculatura masticatorie, să mențină în scop decongestiv o temperatură locală scăzută( prișniț cu apă rece), să aibă o dietă semi-lichidă (supe, sucuri, lactate, pește, etc.) pentru o perioadă de timp și să-și administreze medicamente antiinflamatorii, relaxante musculare sau împotriva durerii, prescrise de către medic.

Dacă se respectă aceste recomandări, în decurs de 7 zile pacientul își poate deschide din nou gura normal.