Inflamația țesuturilor moi orale și periorale: Cauze, Simptome și Tratament


Alături de sângerările gingivale, traumatisme, mobilitatea dentară şi descimentarea lucrărilor protetice, inflamaţia ţesuturilor moi orale şi periorale constituie o urgenţă în cabinetul stomatologic.

Inflamaţia este de cele mai multe ori rezultatul exteriorizării unor procese periapicale, de la nivelul rădăcinilor dentare, spre spaţiile moi.

In evoluţia sa, un proces periapical, prin extindere, deformează tăblia osoasă, mai ales în cazul zonelor unde osul este mai spongios, mai puţin rezistent. Mai apoi, procesul se cantonează la nivelul mucoaselor orale sau chiar la nivel tegumentar.

Cauze

Cauzele inflamației țesuturilor moi orale și periorale pot fi diverse și includ:

  1. Infecții: Una dintre cele mai frecvente cauze ale inflamației orale este infecția bacteriană sau fungică. Gingivita, o afecțiune inflamatorie a gingiilor, este un exemplu comun. De asemenea, stomatita, o inflamație a mucoasei orale, poate fi cauzată de infecții virale sau bacteriene.
  2. Alergii: Substanțele alergene, precum anumite alimente, produse cosmetice sau medicamente aplicate topic în zona periorală, pot declanșa o reacție inflamatorie la nivelul țesuturilor moi.
  3. Traumatisme: Loviturile sau alte traume la nivelul gurii sau a zonei periorale pot provoca inflamație și umflare.
  4. Boli autoimune: Afecțiuni precum lupus eritematos sistemic sau pemfigus vulgar pot determina inflamație persistentă în cavitățile orale și în jurul acestora.
  5. Factori iritanți: Utilizarea agresivă a periuței de dinți, a aței dentare sau a unui irigator oral poate provoca inflamație a gingiilor sau a altor țesuturi moi.
  6. Bolile sistemice: Anumite boli sistemice, cum ar fi diabetul sau bolile renale, pot avea manifestări orale, inclusiv inflamație a țesuturilor mo

Simptome

  • Durerea procesele inflamatorii însumează trei stadii. In primul dintre acestea, cel osos, durerile se accentuează pentru ca în cea de-a doua fază, şi anume cea periostală, durerile să aibă o intensitate maximă. Pe de altă parte, în al treilea stadiu, adică cel de exteriorizare la nivelul părţilor moi, deşi inflamaţia este mult mai vizibilă, durerea poate să se reducă spectaculor şi chiar să dispară.
  • Congestia şi tumefacţia tegumentelormucoasele din dreptul proceselor inflamatorii devin roşii, tumefiate şi vor prezenta un contur circumscris. De asemenea, tegumentele acoperitoare devin întinse, netede iar la compresie, sunt depresibile şi dobândesc o culoare mai albă.
  • Fistule – Dacă procesele reprezintă o reacutizare a unei inflamaţii parodontale cronice, pot să fie prezente fistulele, cel mai adesea la nivelul gingiei din dreptul mucoasei vestibulare vecine procesului patologic. Acestea au rolul de a facilita drenarea colecţiei purulente existente.
  • Alterarea stării generale de sănatatecel mai adesea, procesele patologice de la nivelul ţesuturilor moi alterează starea de sănătate. Manifestările includ febra (nu mai mult de 38 grade Celsius de obicei), lipsa poftei de mâncare, apatia şi astenia.

Simptomele inflamației țesuturilor moi orale și periorale pot varia în funcție de cauză și gravitate. Cele mai frecvente simptome includ:

  • Roșeață și umflare în zona afectată.
  • Durere sau sensibilitate la nivelul țesuturilor moi.
  • Ulcerații sau răni în cavitatea orală sau în zona periorală.
  • Sângerare gingivală sau mâncărimi.
  • Senzație de arsură sau disconfort la nivelul buzelor.
  • Îngrijorare sau evitarea consumului de alimente sau băuturi calde, reci sau condimentate.

O manifestare severă a infecţiei spaţiilor peridentare exteriorizate la nivel tegumentar este reprezentată de celulită, o entitate ce reprezintă, prin gravitatea complicaţiilor, o urgenţă medicală.

Celulita reprezintă inflamaţia localizată a pielii caracterizată de o durere constantă.

Cel mai frecvent, dacă inflamaţia este extinsă în zona mandibulară tegumentară, pacientul nu mai poate să deschidă gura în limitele normale, uneori chiar deloc. Pielea este mai caldă, dură la palpare şi înroşită.

Pacienţii care prezintă celulita ca o complicaţie a patologiilor dentare au de cele mai multe ori o stare de sănătate alterată, pe fondul unor boli cu afectare generală.

La pacienţii care prezintă frisoane şi alterarea severă a stării de sănatate se impune şi efectuarea analizelor de sânge, pentru a depista substratul bolii.

De cele mai multe ori, prin palpare se pot decela şi ganglionii măriţi în volum, duri şi dureroşi.

Mijloacele de apărare ale organismului nu reuşesc să facă faţă bacteriemiei existente şi astfel, se impune, de urgenţă, tratamentul medicamentos antibiotic.

La pacienţii la care se cunosc bolile generale subiacente, precum cei cu diabet, dependenţă de alcool sau cei care urmează tratamente cu imunosupresoare, se recomandă ca antibioticul să fie administrat într-o unitate spitalicească, pe cale venoasă.

Tratament

Tratamentul ce va fi administrat la început va fi cu spectru larg, urmând ca după identificarea patogenilor din focarul infecţios, antibioticele să fie înlocuite cu cele ce acţionează specific.

Inflamația țesuturilor moi orale și periorale reprezintă o problemă comună în practica stomatologică și dermatologică.

Această afecțiune poate afecta buzele, gingiile, obraji, limba și alte părți moi ale cavității orale, cauzând disconfort și, în unele cazuri, durere severă.

Este important să înțelegem cauzele acestei inflamații, simptomele asociate și opțiunile de tratament pentru a oferi pacienților o îngrijire adecvată și un management eficient al acestei afecțiuni.

În funcție de cauza și gravitatea inflamației, există mai multe opțiuni de tratament.

În cazul infecțiilor bacteriene, tratamentul cu antibiotice poate fi necesar pentru a controla inflamația și a combate infecția. În cazul afecțiunilor autoimune, tratamentul poate consta în administrarea de medicamente imunosupresoare pentru a reduce răspunsul inflamator al sistemului imunitar.

Pentru a gestiona inflamația cauzată de alergii sau factori iritanți, pacienții trebuie să evite contactul cu substanțele declanșatoare și să adopte măsuri de igienă orală blânde. În cazul traumelor, se recomandă aplicarea de comprese reci și evitarea alimentelor și băuturilor care pot irita zona afectată până la vindecare.

Pe lângă tratamentul specific al cauzei, igiena orală corespunzătoare și vizitele regulate la medicul stomatolog sunt esențiale pentru menținerea sănătății țesuturilor moi orale și prevenirea inflamațiilor. Periajul regulat, folosirea aței dentare și vizitele la stomatolog pentru curățarea profesională ajută la prevenirea acumulării de plăci bacteriene și, implicit, a inflamației gingivale.

În concluzie, inflamația țesuturilor moi orale și periorale poate fi cauzată de multiple factori și poate manifesta simptome variate. Diagnosticarea corectă și identificarea cauzei inflamației sunt esențiale pentru a stabili un plan de tratament adecvat. Adoptarea unui regim adecvat de igienă orală și vizitele regulate la stomatolog sunt măsuri preventive importante pentru a menține sănătatea cavității orale și pentru a preveni apariția inflamațiilor.

În cazul în care inflamația țesuturilor moi orale și periorale persistă sau se agravează, este esențial să căutați asistență medicală. Un medic stomatolog sau dermatolog cu experiență în domeniu poate evalua simptomele și istoricul medical al pacientului pentru a identifica cauza și a prescrie tratamentul adecvat. Auto-medicația sau ignorarea simptomelor poate duce la complicații și la agravarea stării pacientului.

Prevenție

Pe lângă tratamentul medicamentos, este important să acordați o atenție specială stilului de viață și să adoptați anumite măsuri pentru a preveni inflamația țesuturilor moi orale și periorale:

  1. Igiena orală riguroasă: Spălarea regulată a dinților de cel puțin două ori pe zi, folosirea aței dentare și utilizarea unui gargară cu apă sărată pot ajuta la menținerea sănătății gingiilor și la reducerea riscului de inflamație orală.
  2. Evitați substanțele iritante: Dacă sunteți predispus la reacții alergice sau inflamații ale țesuturilor moi, evitați produsele cosmetice sau medicamentele care pot irita zona periorală. De asemenea, evitați consumul de alimente și băuturi care pot agrava simptomele.
  3. Hidratare adecvată: Asigurați-vă că sunteți bine hidratat, deoarece deshidratarea poate agrava inflamația orală.
  4. Alimentație echilibrată: O alimentație sănătoasă și echilibrată, bogată în vitamine și minerale, ajută la menținerea sănătății sistemului imunitar și a țesuturilor moi.
  5. Renunțați la fumat: Fumatul poate agrava inflamația țesuturilor moi și crește riscul de boli orale și periorale.

În concluzie, inflamația țesuturilor moi orale și periorale poate fi o problemă deranjantă și, uneori, dureroasă. Cu toate acestea, cu ajutorul unui diagnostic corect și a unui tratament adecvat, majoritatea cazurilor pot fi gestionate cu succes.

În plus, măsurile preventive, cum ar fi igiena orală corespunzătoare și adoptarea unui stil de viață sănătos, pot ajuta la prevenirea recurențelor și la menținerea sănătății orale pe termen lung.

Este important să acordați atenție semnelor de inflamație și să nu ezitați să căutați sfat medical atunci când întâmpinați probleme orale sau periorale. Respectarea unui regim adecvat de îngrijire orală și urmarea recomandărilor medicului vă vor ajuta să vă bucurați de o sănătate orală optimă și de un zâmbet sănătos și strălucitor.