Endocardita bacteriană


Endocardita bacteriană este o infecţie a endocardului, membrană care căptuşeşte cavităţile inimii. Efectul acestei infecţii este lezarea sau chiar distrugerea valvelor inimii.

Endocardita bacteriană apare atunci când sunt prezente bacterii în sânge (bacteriemie) la un pacient care are o leziune valvulară sau altă afectare a ţesutului endocardic. Anumite bacterii trăiesc în mod normal în organismul nostru de exemplu în gură, căile respiratorii superioare, intestin şi piele. Unele intervenţii chirugicale sau stomatologice pot cauza o scurtă bacteriemie, adică bacteriile pătrund în sânge prin leziunile provocate de intervenţia respectivă.

Endocardita bacteriană se manifesta prin:

  •  febră şi frisoane
  •  fatigabilitate
  •  pierdere în greutate
  •  transpiraţii nocturne
  •  dureri articulare
  •  tuse persistentă şi dispnee (respiraţie cu dificultate)
  •  sangerări sub unghii
  •  peteşii (mici pete violacee sau roşii sub piele)

Endocardita bacteriană apare foarte rar la pacienţi fără afectare cardiacă. În general sunt supuşi riscului pacienţii care au o afectare cardiacă preexistentă cum ar fi: valvă metalică, episoade de endocardită în antecedente, afectare cardiacă în contextul unui reumatism articular acut, defecte cardiace congenitale, cardiomiopatie hipertrofică.
Unele afecţiuni cardiace cum ar fi defectul septal interventricular, defectul septal interatrial sau canalul arterial persistent pot fi cu succes reparate chirurgical. După intervenţia chirurgicală scade foarte mult riscul de apariţie a endocarditei bacteriene.

Procedurile care cresc riscul de endocardită bacteriana sunt:

  • detrartrajul stomatologic
  • extractia dentara
  • interventiile chirurgicale stomatologice
  • amigdalectomia
  • bronhoscopia cu bronhoscop rigid
  • intervenţii chirugicale la nivelul tractului respirator, gastrointestinal sau a tractului urinar
  • chirurgia prostatei şi a vezicii biliare.

Este necesară administrarea de antibiotice şi în caz de intervenţii pe alte ţesuturi dacă acestea sunt infectate.Nu toate cazurile de endocardită bacteriană pot fi prevenite pentru că nu ştim întotdeauna când apare bacteriemia. Totuşi, dacă un pacient cu risc de a face endocardită este supus unei intervenţii chirugicale sau unui tratament stomatologic este necesară antibioterapia pentru a preveni supravieţuirea bacteriilor în sânge. Medicul trebuie întotdeauna anunţat asupra existenţei unei afecţiuni cardiace.Dacă ştiţi că aveţi un defect congenital cardiac, un suflu, prolaps de valvă mitrală sau alte afecţiuni valvulare întrebaţi medical dacă sunteţi cu risc crescut pentru a face endocardită bacteriană şi dacă e aşa anunţaţi medicul chirug sau stomatolog înainte de a interveni chirugical.
În caz de febră prezentaţi-vă de urgenţă la medic pentru a se efectua o hemocultură înainte de a începe antibioterapia!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.