Incisivii centrali, laterali si caninii. Importanta zonei anterioare.

Incisivii centrali, laterali si caninii. Importanţa zonei anterioare.

Zona anterioară a cavităţii bucale cuprinde incisivii centrali, laterali si caninii.

Este o regiune de maxim interes estetic, fiind prima arie vizibilă în timpul vorbirii şi surâsului.

Având un grad de expunere ridicat, zona anterioară este frecvent sediul unor traumatisme sau accidente ce produc modificări care afectează funcţionalitatea dar şi estetica.

Pentru a reda cât mai aproape de natural aspectul estetic trebuie respectate următoarele criterii:

· Forma dintelui:

Simetria, aspectul în oglindă al unităţilor dentare este cheia pentru o estetică crescută.

Forma diferă de la pacient la pacient, în concordanţă cu vârsta, sexul şi forma feţei.

Conturul mai rojunjit este caracteristic femeilor, pe când cel pătrat sau dreptunghiular este tipic pentru sexul masculin.

Pe măsura înaintării în vârstă, dinţii îşi reduc din înalţime şi devin mai apropiaţi, prin transformarea punctelor de contact în suprafeţe.

· Luminozitatea:

Structura prismatică a smalţului are capacitatea de a absorbi şi relfecta lumina într-un mod particular, ce conferă dinţilor strălucirea caracteristică.

Materialele compozite încearcă să confere dinţilor, în special celor frontali, luminozitatea comparabilă cu cea a dinţilor naturali, prin combinaţii de nuanţe şi consistenţe diferite.

· Saturaţia:

Este caracteristica responsabilă de cantitatea de pigment din culoarea folosită pentru obturare.

· Culoarea:

Reprezintă nuanţa dintelui. Se alege folosind chei de culori standardizate. Prin compararea culorii dentare cu cea a cheii, se facilitează alegerea nuanţei potrivite de compozit.

Modalităţi de realizare a obturaţiei dintilor frontali

Fiind zona expusă cel mai frecvent în timpul actelor funcţionale, dinţii frontali beneficiază de tratamente complexe, fiind impusă o rigurozitate mai mare în comparaţie cu cea cerută de dinţii laterali.

Obturaţiile se pot realiza direct, în cabinet, sau cu implicarea laboratorului de tehnică dentară.

· Compozit aplicat direct pe suprafeţele dentare:

Medicul stomatolog va utiliza diferitele nuanţe de compozit şi tehnici individualizare fiecărui caz pentru a reconstitui direct morfologia dentară, cu ajutorul sistemelor adezive.

·Tehnica mock-up:

Are avantajul de a prefigura rezultatul final pentru a orienta pacientul în luarea unei decizii.

Fie că este vorba despre o diastemă (spaţiul dintre incisivii centrali), fragmente fracturate, unghiuri afectate, pete inestetice sau carii.

Prin tehnica mock-up, prin intermediul materialelor cu caracter temporar, se redau forma şi culoarea imaginate de medicul stomatolog.

Pacientul va avea timpul necesar pentru a decide dacă schimbările îi sunt pe plac şi eventual de a sugera corecturi.

Dacă cerinţele celor doi se regăsesc în planul mock-upului, se va lua o amprentă care va fi trimisă la laborator, în vederea continuării etapelor.

Reprezintă modelajul în ceară pe care tehnicianul îl realizează în laborator, pe model, cu scopul de a prezenta medicului şi pacientului cu exactitate ceea ce se va realiza în final.

In general, cea mai utilizată metodă de reconstrucţie a zonei anterioare utilizează materialele compozite.

Dintre avantajele compozitelor, regăsim:

· aspect fizionomic excelent

· pot fi retuşate şi lustruite cu uşurinţă

· rezistă forţelor de uzură

· nu transmit variaţiile termice

· prezintă opacitate, reuşind să fie identificate cu uşurinţă pe radiografii

· multitudinea de materiale şi consistenţe existente pe piaţă garantează rezultate de excepţie

· preţul este acceptabil

Zona frontală va reprezenta mereu o regiune de interes major, care, printr-o estetică deăvârşită, conferă pacientului siguranţă şi încredere.