Dintii definitivi si dintii de lapte. Cum ii ingrijim?


Dintii definitivi sunt în corelație directă cu cei de lapte.

dintii definitivi ingrijireDintii definitivi trebuie îngrijiți încă din perioada formării mugurilor dentari.

Copilului îi dau dinții. Vă simțiți de parcă v-ar da, dumneavoastră înșivă, dinții din nou. Copilul nu înțelege foarte multe din această etapă, doar disconfort, durere și alte simptome fizice. Pe el îl dor gingiile. Pe dumneavoastră, sufletul. De la primul dinte de lapte până la dintii definitivi igiena lui orală este responsabilitatea dumneavoastră.

Ultimul lucru pe care și-l dorește un părinte este să-și vadă copilul plângând. Se știe cât de cruntă este durerea de dinți. Un adult o suportă cu greu. Un copil este răpus de durere. Traumele dentare și fobia de dentist pot fi evitate dacă veți face, din igiena orală și din prudență, reguli de conduită.

Igiena orală a copilului este responsabilitatea dumneavoastră. Cariile și accidentele dentare apar din cauza părinților, nu din cauza copiilor. 

Începutul. Dinții de lapte

Când îi dau dinții de lapte copilului meu?  Dar dintii definitivi? Cum îmi dau seama că îi dau dinții?

În jurul vârstei de 5 luni, veți simți, la atingerea gingiilor, mici umflături. Sunt mugurii dentari. Vestitorii dinților de lapte. Indiciile erupției dinților de lapte sunt salivația excesivă, sensibilizarea și umflarea gingiilor, agitație, lipsa somnului și a apetitului. Veți observa, printre toate aceste indicii, tendința continuă de a roade obiecte.

Primii dinți de lapte sunt, de regulă, incisivii inferiori. Trebuie menționat că erupția dinților de lapte poate avea loc și înainte de 3 luni sau după 1 an. Erupția după un an se întâmplă în cazul copiilor născuți prematur.

Foarte important de știut! Erupția dinților de lapte, până la vârsta de trei luni sau după vârsta de 12 luni, este semnul unor boli. Consultați de urgență medicul pediatru! La 3 ani, copilul trebuie să aibă toți cei 20 de dinți de lapte. Dintii definitivi vor fi in numar de 32 (cu tot cu maselele de minte)

Se poate ca erupția să aibă loc fără semnele sau manifestările menționate mai sus, sau, dimpotrivă, să apară situații mai serioase cum ar fi: diareea, febra sau lipsa poftei de mâncare.

Trebuie să vă îngrijorați atunci când febra este peste 38,5 grade, când copilul dumneavoastră nu a consumat mâncare solidă de 3 zile, când scaunul este apos.

Sunt medici specialiști care consideră că această simptomatologie severă nu justifică o erupție a dinților de lapte, ci sunt semnalele unor boli.

Ce trebuie să fac atunci când erup dinții de lapte?

În cazul erupției dinților de lapte esențial este masajul. Masați-i ușor gingia, cu două degete, după o dezinfectare, cu un săpun antibacterian, în prealabil, pentru a facilita erupția. De asemenea, masajul atenuează durerile sau mâncărimile. Poate nu vă va lăsa la început! Insistați! Îi va face mult bine! Puteți folosi, de asemenea, în cazul în care doriți să fiți prevăzător, o mănușă specială.

Dați-i jucării speciale, inele cu apă, să le roadă. Le puteți folosi, de asemenea, răcite în frigider, pentru a-i calma gingiile! Îi puneți jucăria ușor răcită pe gingie. Nu îi veți da inelele cu apă, răcite sau congelate, să se joace! Riscați un guturai!

Puteți folosi geluri analgezice, atunci când suferința copilului nu încetează cu nimic, iar în cazul febrei folosiți antitermice.

Nu exagerați, în general, cu gelurile analgezice sau anestezice! Citiți cu atenție recomandările prospectului. Excesul de anestezic poate cauza complicații neurologice sau dificultate în deglutiție. Dacă febra este mai mare de 38,5 grade, cereți sfatul medicului! S-ar putea să fie vorba de ceva mai grav decât o erupție și să necesite un antibiotic.

Hidratați-l constant! Chiar dacă nu va mai avea același apetit, nu vă îngrijorați! Dați-i să mănânce ce îi place(nu faceți exces de dulciuri!) și hidratați-l în permanență!

După ce îi vor erupe dinții, își va relua obiceiurile culinare.

De la ce vârstă trebuie să spăl copilul pe dinți?

De la primul dinte! În preajma vârstei de 5 luni, copilului îi apare primul dinte de lapte. Foarte mulți copii, cu vârste cuprinse între 1-5 ani, ajung la medicul dentist, cu carii severe, datorită neglijării dinților de lapte. Așadar nu uitați! Periajul începe de la primul dinte!

Pierderea prematură a dinților de lapte presupune riscul ca dintii definitivi să nu aibă suficient loc sa erupă. Asta înseamnă ca vor fi necesare, ulterior, tratamente ortodontice complexe pentru a îndrepta dintii definitivi. O altă consecință este deformarea dinților de lapte rămași.

Cum spăl copilul pe dinți?

Așa cum am subliniat la început, spălatul pe dinți începe cu primul dinte. Periajul se va face vertical, dinspre gingie spre muchia incizală, pe ambele fețe ale dintelui. De asemenea, veți insista pe fețele ocluzale ale molarilor și premolarilor.

Pentru a face din spălatul pe dinți o deprindere, igiena orală trebuie să fie o situație frecventă și insistentă. Astfel, dimineața și seara, împreună cu dumneavoastră, își va peria dinții cu o periuță de dinți moale. Îi veți pune, pe periuța de dinți, o pastă de dinți pentru copii, într-o cantitate cât un bob de mazăre. Îl veți lăsa să se spele singur pentru a înțelege că această activitate este o parte importantă din viața lui, dar veți relua periajul dumneavoastră înșivă.

Nu vă bazați doar pe îndemânarea copilului! Se consideră că un copil nu are îndemânarea necesară să își perie corect dinții până la vârsta la care se poate lega singur la șireturile de la pantofi.
Veți monitoriza periajul până veți avea certitudinea că spălatul pe dinți este efectuat corespunzător și durează nu mai puțin de 3 minute. Deși prospectele pastelor de dinți pentru copii nu prezintă riscuri la înghițire, ar fi de preferat să nu înghită pasta, mai ales, dacă îi administrați suplimente de fluor.

Recomandăm o periuţă de dinți, cu peri moi, pentru a nu leza gingiile sau smalțul fragil al dinților de lapte. Periaţi mai întâi suprafeţele interioare ale dinţilor. Acestea sunt zonele puternic predispuse la acumularea bacteriilor și la formarea plăcii bacteriene. Apoi veți curăța cu insistență suprafaţa exterioară a fiecărui dinte. Atenția, în periajul dentar, nu înseamnă agresivitate. Periajul se face ușor și îndelung, fără mișcări greoaie și presiune.

Periajul vertical, de la gingie spre vârf, este periajul corect. Nu practicați doar periajul orizontal. În cazul periajului orizontal, resturile alimentare se adună în spațiile interdentare, țesutul parodontal se retractează, expunând rădăcina dinților, iar masajul gingival este defectuos. În timpul periajului, masajul gingival este la fel de important ca spălatul în sine.

Fiecare grup de dinți se curăță, dinspre obraji, pe suprafețele vestibulare, și dinspre limbă și palat, pe suprafețele orale. Veți rezerva fiecărui grup de dinți(atât cât poate învălui periuța) 10 mișcări verticale. Curăţaţi suprafaţa ocluzală a fiecărui molar și, cu vârful periuţei, curăţaţi în spatele fiecărui dinte frontal, de la rădăcină spre vârf. Igienizarea cavității bucale presupune și curățarea limbii, un loc în care se depozitează bacteriile.

Clătirea este momentul ultim, dar nu mai puțin important. Clătirea se face de 4-5 ori. Toate aceste etape se încadrează într-un interval de 3 minute.

Reguli de bază pentru dinți sănătoși

Periajul dinţilor se face de două ori pe zi, dimineața și seara, cu o pastă de dinţi pe bază de fluor, recomandată de medicul dentist. Pasta de dinți îndepărtează placa bacteriană, cauza principală a cariilor dentare. Imaginați-vă că aceste bacterii sunt forme de viață activă. Cariile nu sunt bacteriile în sine, dar ceea ce lasă în urma lor. Așa cum am menționat, periajul se va face vertical, de la gingie spre muchia dintelui, nu mai puțin de 3 minute. Dinții se vor peria insistent, dar nu agresiv. Placa bacteriană persistentă devine tartru. Tartrul nu mai poate fi îndepărtat printr-un periaj de rutină, ci doar de un periaj profesional, în cabinetul de stomatologie.

Produsele de igienă, pe bază de fluor, vor întări smalțul și vor îndepărta placa bacteriană. Atunci când copilul dumneavoastră are până în 5 ani, folosiți o pastă de dinți pe bază de fluor și ați observat că nu știe să scuipe sau să-și clătească gura, nu îi veți administra, sub nicio formă, suplimente de fluor. Apa cu conținut de fluor, fluorul din alimente și fluorul din pasta de dinți, pe care un copil de până în 5 ani inevitabil o va înghiți, sunt suficiente pentru aportul de fluor.

Aţa dentară trebuie introdusă în obiceiurile igienei orale de la vârsta de 4 ani. Ața dentară accede acolo unde periuța nu poate pătrunde, în spațiile dintre dinți și în șanțurile gingivale. Foarte mulți copii știu deja să folosească ața dentară până la vârsta de 8 ani.

Fluorul trebuie să fie nelipsit în perioada de creștere. Fluorul trebuie introdus în alimentația copilului de la naștere, când începe mineralizarea dinților de lapte, și va fi prezent până la 12 ani când dintii definitivi sunt complet dezvoltați.

Astfel, sursele de fluor sunt: apa(și cea mai indicată), alimentația(peștele are cea mai mare cantitate de fluor) și suplimentele alimentare(ultima soluție). Când mergeți la cumpărături, uitați-vă după apa cu cea mai mare cantitate de fluor. Consumul zilnic de apă bogată în fluor este suficient pentru întărirea smalțului dentar la copii.

Fluorul este un mineral natural esențial pentru întărirea smalțului dentar, în special la dintii definitivi, implicit protejarea împotriva cariilor dentare. În mod normal, apa distribuită populației ar trebui să aibă conținutul necesar de fluor. Acest lucru se întâmplă în unele țări cum ar fi Sua sau Australia.

În România apa cu conținut de fluor poate fi găsită doar îmbuteliată. Există, astfel, surse de apă îmbuteliată cu un conținut suficient de fluor care să înlocuiască suplimentele. Și este varianta cea mai bună, acest consumul zilnic de apă fluorată, în condițiile în care excesul de fluor cauzat de suplimentele cu fluor, pot determina fluoroza, intoxicația cu fluor.

Ce este fluoroza?

Pastele de dinți pentru copii conțin fluor. Se știe: copiii până la 5 ani nu știu să scuipe sau să clătească gura. Aceste paste sunt speciale pentru copiii până în 5 ani și nu există riscuri de intoxicație, în cazul înghițirii. Totuși dacă dumneavoastră vă spălați copilul cu pastă de dinți, știți că nu scuipă pasta sau nu își clătește gura, nu îi veți da suplimente de fluor! Apa și alimentele bogate în fluor sunt suficiente.

Primele semne ale fluorozei sunt zonele deosebit de albe sau, dimpotrivă, maronii, localizate pe dintii definitivi. Cauza principală este excesul de fluor. Cei mai mulți părinți nu iau în calcul înghițirea, aproape inevitabilă, a pastei de dinți de către copilul mai mic de 5 ani, consumul de flour, prezent în apă și alimente, și îi administrează, din exces de zel, suplimente de fluor. Atunci se produce fluoroza. Fluoroza începe să se manifeste în jurul vârstei de 5 ani.

Cât este prea mult?

1mg/kg corp – doza toxica

5mg/kg corp (copii) – 15 mg/kg corp – doza letala

Controlul de rutină la medicul dentist

Vizita la dentist nu trebuie să fie doar un caz de urgență. Dinții de lapte se pot caria. Un copil de 1 an poate avea carii, în cazul unei igiene precare și a unei alimentații neadecvate. Cariile la copii sunt cu atât mai periculoase cu cât se pot compromite dintii definitivi. Cariile evoluează mult mai repede la copii decât la adulți. Dacă dintele de lapte nu este tratat la timp, este inevitabilă extracția lui. În acest caz, vor apărea complicații ortodontice, dintii definitivi riscând să nu poată erupe corect.

Duceți copilul cel puțin o dată pe an la un control de rutină. Sunt carii punctiforme neidentificabile decât în contextul unui control minuțios. De asemenea, un periaj profesional poate îndepărta placa bacteriană sau tartrul în formare. Periuța de dinți poate fi ineficientă uneori în astfel de situații. Medicul dentist vă va arăta și cum trebuie să vă spălați copilul pe dinți.

Alimentaţia sănătoasă și echilibrată combate cariile

O alimentaţie bazată pe vitamine, minerale, calciu, fosfor şi un aport corespunzător de fluor poate constitui un scut împotriva cariilor dentare si asigură pentru dinții definitivi o dezvoltare sănătoasă. Se recomandă astfel o dietă echilibrată, fără zaharuri şi amidon, factorii declanșatori ai producerii de acizi.

Prăjiturile, bomboanele, fructele uscate, băuturile carbogazoase, covrigeii şi chipsurile, produc o reacţie a plăcii bacteriene din care rezultă acizii. Acizii atacă smalţul dentar, ducând la formarea cariilor dentare.

Totuși dacă dumneavoastră și copilul dumneavoastră obișnuiți să consumaţi alimente, cu conţinut de zaharuri şi amidon, este de preferat să consumați aceste produse în timpul mesei, nu după masă, atunci când secreţia de salivă este mai mare și contribuie la înlăturarea resturilor alimentare dintre dinţi. Încercați să respectați cele trei mese principale și să evitați „gustările”. Fiecare gustare, oricât de mică ar fi, este o expunere la formarea de acizi.

CALCIUL si VITAMINA D (necesară pentru absorbția calciului din alimente) sunt două elemente esențiale pentru dintii definitivi sănătoși.

Astfel, laptele, produsele lactate, ouăle, pâinea, legumele verzi, fructele sunt bogate în calciu. Vitamina D este supranumită și „vitamina soarelui”. Organismul uman poate produce această vitamină când este expus la soare. Toți copiii, până la vârsta de 18 luni, trebuie să primească vitamina D, zilnic, chiar și în timpul verii, iar, după aceasta vârstă, până la 12-15 ani, să li se administreze vitamina D doar în sezonul rece.

Sigilarea dentară

Pentru mai multă prudență, se efectuează, destul de frecvent, o tehnică inovatoare numită sigilarea dentară. Sigilarea dentară se face, pe dintii definitivi, cu o substanță rășinică menită să protejeze suprafața dinților posteriori (molarii și premolarii), prevăzuți, în mod natural cu șanțuri și fosete în care bacteriile se instalează cu ușurință și periuța de dinți devine insuficientă. La copii, primele carii pe dintii definitivi, apar în aceste zone ascunse. Substanța sigilantă se aplică pe suprafețele ocluzale(masticatorii), protejând dintii definitivi de acțiunea bacteriană.

Sigilarea dentară nu înlocuiește periajul dentar. Este doar o măsură în plus, de protecție pentru dintii definitivi, împotriva cariilor dentare.

Accidente. Fisurarea, ruperea sau smulgerea dintelui

Aceste pericole devin latente de la primii pași și primul dinte. De multe ori, precauția dumneavoastră nu este suficientă. Ce faceți într-un astfel de caz? Veți merge imediat la medicul dentist. În cazul unor dureri îi puteți administra un calmant până veția junge la cabinetul stomatologic. Ar fi de dorit să păstrați bucata de dinte rupt pentru a o da medicului dentist.

Dacă dintii definitivi au fost mobilizați sau smulși cu desăvârșire, mergeți imediat la medicul dentist. Dinții definitivi nu vor fi atinși sau curățați, ci păstrați în lapte rece sau apă rece, până veți ajunge la medic.

O procedură complexă numită reimplantare face posibilă recuperarea, în anumite circumstanțe, pentru dintii definitivi, prin așezarea acestora, înapoi, în alveolă.

Spălatul pe dinți: un joc sănătos!

Nu uitați să transformați această activitate rutinală într-una antrenantă și ludică. Faceți din spălatul pe dinți o joacă sănătoasă! Dați-i copilului un set de periuțe din care va alege el periuța preferată. Copilul nu trebuie să perceapă spălatul pe dinți ca pe o corvoadă, dar ca pe un joc sănătos, în fiecare dimineață și seară. Dumneavoastră vă veți spăla pe dinți împreună cu el. În timp, spălatul pe dinti va deveni reflex, asfel dintii definitivi, de mai tarziu, vor fi ingrijiți corespunzător.

Nu neglijați ceastă activitate, pe care mulți părinți o tratează ca pe una insignifiantă. În relația cu copilul dumneavoastră sunteți lider și model.

Dintii de lapte si dintii definitivi - eruptia lor pe arcada dentara. Animație.