Medicul stomatolog încearcă să explice de fiecare dată pacientului planul de tratament pe înțelesul acestuia, simplificând termenii și folosind o exprimare accesibilă.
Scopul planului de tratament este ca acesta să fie înțeles de către pacient, să fie cât mai clar, țintit spre nevoile pacientului și să aducă beneficii în timp.
Uneori, insă, există o barieră între pacient și medic iar unii termeni nu sunt înțeleși pe deplin.
Succesul tratamentului dentar, de orice natură ar fi acesta, se bazează și pe încrederea pe care pacientul o dezvoltă în medic. Aceasta este posibilă atunci când pacientul înțelege pe deplin ceea ce i se va face și nu mai există loc de interpretări.
Există o serie de termeni uzuali, ce se folosesc de rutină în cabinetul stomatologic, ce semnifică diversele manopere care se pot efectua. Aceștia sunt:
–Obturația – cunoscută de către pacienți cel mai adesea sub denumirea de plombă, obturația este acel tratament conservativ al dinților în care se îndepărtează țesuturile afectate de carie și se înlocuiesc cu materiale estetice și rezistente, menite să refacă morfologia și funcținalitatea dinților.
–Tratament endodontic – se mai poate regăsi sub denumirea de tratament de canal și se referă la acea manoperă stomatologică care se practică în momentul în care un dinte a fost afectat de carie sau de un traumatism, la nivelul nervului.
Nervul se va scoate iar canalul, regăsit în rădăcina dintelui, va fi obturat/plombat cu o pastă care să sigileze și să restricționeze pasajul bacterian.
–Detartrajul dentar – reprezintă curățarea depozitelor de placă bacteriană mineralizată cu un aparat cu ultrasunete.
Tartrul este o materie mineralizată ce se depune la nivelul coroanelor dentare și care trebuie înlăturat periodic, cel mai adesea la fiecare 6 luni, pentru a se evita problemele mai serioase precum inflamația gingiilor, boala parodontală sau chiar pierderea dinților.
Este o manoperă în principiu nedureroasă care însă poate să sensibilizeze dinții pentru o perioadă de câteva zile.
De asemenea, poate să fie o manoperă sângerândă, în cazul existenței inflamației gingivale.
–Extracția – este o manoperă chirurgicală care se practică atunci când un anumit dinte nu mai poate să fie păstrat la nivelul arcadelor dentare, datorită distrucției masive și a imposibilității efectuării unui tratament conservativ.
Se realizează sub anestezie locală iar după extracția dintelui se vor curăța alveolele după care se va sutura pentru a proteja plaga rămasă.
–Odontectomia – se referă la extracția molarilor de minte care sunt incluși, la diferite nivele, în os.
Molarii de minte trebuie să fie extrași atunci când nu au sufucient spațiu pentru a erupe, când erup în poziții anormale sau când impiedică efectuarea tratamentelor ortodontice.
Este o manoperă chiurgicală care necesită de cele mai multe ori sacrificiu osos. Există riscul ca pacientul să prezinte tumierfierea regiunii postoperator și durere. După orice intervenție în os se vor administra antibiotice și cel putin trei zile de comprimate antiinflamatoare.
Acestea sunt manoperele cel mai frecvent efectuate în cabinetele de medicină dentară.
Ințelegând despre ce este vorba, la fiecare pas, pacienții vor prinde curaj și încredere iar tratamentele vor deveni un succes.
Medicul stomatolog încearcă să explice de fiecare dată pacientului planul de tratament pe înțelesul acestuia, simplificând termenii și folosind o exprimare accesibilă. 
