Avulsie dentara. Cauze, atitudine terapeutică


Avulsie dentara. Cauze, atitudine terapeutică

Avulsie dentaraDeosebit de neplăcută pentru pacient, avulsia reprezintă pierderea dintelui, eliminarea din alveolă. Numită adesea și luxație totală, avulsia este o urgență medicală iar timpul scurs de la accident până la instituirea tratamentului este hotărâtor pentru vindecarea și pronosticul ulterior al dintelui. Acest articol are menirea de a informa pacientul în legătură cu pașii de urmat în cazul unei avulsii dentare precum și de a prezenta metodele de tratament utilizate actual.

Inicidența avulsiei dentare 

Incadrându-se în categoria traumatismelor, avulsia însoțește până la 30% din accidentele care interesează arcadele dentare. Afectează mai des dentiția temporară, fiindcă rădăcinile sunt mai slab implantate și mai scurte putând fi mobilizate mai ușor. Tratamentul care se impune este reprezentat de reimplantarea unității dentare avulsionate iar rata de reușită depinde în primul rând de rapiditatea instituirii terapiei.

Capacitatea de cicatrizare a ligamentelor parodontale pentru a consolida dintele în alveolă influentează de asemenea succesul. Complicațiile precum necrozele sau rezorbțiile încetinesc sau periclitează procesul de vindecare.

Cauze de avulsie dentara

După cum am menționat anterior, avulsia dentară se petrece cel mai adesea într-o manieră brutală, în urma unui traumatism puternic. Dinții dismorfici sau cu distrofii de substanță dură prezintă o susceptibilitate mai mare la a fi afectați în cazul unui accident. Cele mai frecvente cauze de luxație totală sunt reprezentate de:

  • accidente casnice – literatura de specialitate menționează acest tip de accidente ca fiind în 50% din cazuri responsabile de avulsia unităților dentare;
  • violențe, agresiuni;
  • accidentele rutiere;
  • accidentele sportive.
Atitudinea pacientului imediat după producerea traumatismului 

In urma accidentului soldat cu avulsionarea unei unități dentare, pacientul trebuie să găsească dintele și să evite manipularea rădăcinilor, pentru a nu periclita și mai mult ligamentele parodontale. Dintele se clătește cu apă, fără a se utiliza soluții antiseptice și sub presiune joasă. Se indică păstrarea dintelui în ser fiziologic, lapte rece, apă sau solutie salină.

Prezentarea la cabinetul stomatologic nu trebuie să depașească 60 de minute de la producerea accidentului. Cercetările efectuate până în prezent au ajuns la concluzia că pentru o rată de reușită crescută a reimplantării, operațiunea trebuie realizată în primele 15-20 de minute ulterioare producerii traumatismului.

Tratamentul unui dinte avulsionat 

Ca primă intenție se încearcă reimplantarea acestuia în alveolă după care se realizează tratamentul endodontic al canalelor. Totuși, există șanse ca această terapie să fie sortită eșecului, dacă:

  • pacientul are o infecție sistemică;
  • alveola dentară este fracturată;
  • dintele avulsionat este afectat de procese carioase sau chiar fracturi.
Complicațiile survenite în urma reimplantării

Cu cât condițiile regăsite în cavitatea bucală sunt nefavorabile reimplantării dentare, cu atât terapia va fi mai departe de rezultatul dorit. Dintre complicațiile care se pot instala, amintim:

  • resorbția radiculară a dintelui reimplantat;
  • necroza pulpară, care se însoțește de pierdere de substanță aplicală;
  • anchiloza: fuzionarea rădăcinii cu peretele alveolar, cu pierderea mobilității fiziologice a dintelui.

Accidentele care duc la avulsionarea dinților se pot produce atât în timpul activităților recreative dar și printr-o manieră brutală. Indiferent de situație, recuperarea dintelui și prezentarea de urgență la cabinetul de stomatologie cresc exponențial șansele de reușită terapeutică.

# avulsie dentara