Una din marile nemulţumiri ale pacienţilor în momentul în care se prezintă la cabinetul medicului stomatolog este legată de aspectul dinţilor, mai ales de culoarea acestora sau prezenta de pete pe dinti.
În fiecare zi întâlnim oameni care nu sunt mulţumiţi de culoarea dinţilor şi care doresc o ameliorare.
Aspecte legate de structura dinţilor pot să orienteze asupra originii discoloraţiilor sau a culorii gălbui:
Ţesuturile dure ale dinţilor care pot influenţa nuanţa naturală sunt reprezentate de smalţ şi dentină.
Dentina este stratul aflat în profunzime, regăsit imadiat în vecinătatea camerei pulpare şi are o culoare mai gălbuie.
Smalţul acoperă intim dentina, ale o culoare albă, este translucid însă cu variaţii de la un individ la altul.
Astfel, dacă anatomic, stratul de smalţ este este mai subţire şi mai puţin opac, dentina gălbuie poate să transpară, conferind dintelui un aspect nemulţumitor pentru pacienţi.
Pacienţii îşi doresc de cele mai multe ori dinţi albi, estetica primând, în defavoarea sănătăţii, în majoritatea cazurilor.
Rezultatele tratamentelor de albire însă variază de la un pacient la altul în funcţie de conformaţia straturilor dure dentare dar şi de eficienţa tratamentului aplicat.
De asemenea, în urma tratamentelor de albire poate să apară revenirea la aspectul iniţial după perioade variabile de timp.
O altă metodă care tratează discoloraţiile dentare cu succes este reprezentată de faţetare. Dcă defectul interesează suprafaţa vestibulară, direct vizibilă a dinţilor, aceştia se pot şlefui minim iar la nivelul lor să fie aplicate faţetele.
Insă, pentru succes clinic al faţetelor pacientul trebuie să practice o igienă excelentă a cavităţii orale şi să respecte indicaţiile postoperatorii ale medicului dentist.
Cauzele discoloraţiilor
Acestea sunt variate şi pot să fie extrinseci sau intrinseci:
Cauzele extrinseci ale discoloraţiilor sunt reprezentate de factori care acţionează din mediul exterior, pigmentaţiile rezultate fiind mai uşor de îndepărtat.
Consumul de cafea, băuturile colorate, ceaiurile, vinul roşu dar şi fumatul pot să pigmenteze suprafeţele dentare dacă sunt consumate des. Discoloraţiile cauzate de factorii externi pot să fie îndepărtate prin detartraj şi periaj profesional.
Cauzele intrinseci de discoloraţie dentară sunt mai complicat de remediat având în vedere că acestea afectează cu precădere dentină, ţesutul dur regăsit sub smalţ.
Consumul unor medicamente precum tetraciclina, cariile dentare, înaintarea în vârstă soldată cu depunerea unor straturi mai groase de dentină sau unele boli infecţioase pot să producă discoloraţia dentinei.
De asemenea, tratamentele endodontice efectuate în antecedente pot să modifice în timp culoarea dinţilor, conferindu-le un aspect mai cenuşiu, inestetic.
Dintre metodele de tratament disponibile la ora actuală, medicul stomatolog le va alege pe acelea care se potrivesc cazului de faţă. Se va ţine cont de cauza discoloraţiei, igiena pacientului, vârsta, rezultatele dorite dar şi posibilităţile de a menţine în timp rezultatele obţinute.
Astfel, în unele cazuri detartrajul şi o igienizare profesională sunt suficiente pentru a obţine rezultatele dorite. Insă, în majoritatea situaţiilor tratamentul este mult mai complex şi implică tratamente de albire cu ajutorul substanţelor chimice aplicate în gutiere sau activate sub lampă în cabinetul dentar, faţete sau chiar coroane de înveliş, în cazuri severe care prezintă şi alte complicaţii.
Una din marile nemulţumiri ale pacienţilor în momentul în care se prezintă la cabinetul medicului stomatolog este legată de aspectul dinţilor, mai ales de culoarea acestora sau prezenta de pete pe dinti.
