Ablatia dentara. Tehnici. Indicaţii
Lucrările protetice sunt piese realizate în laboratorul de tehnică dentară cu rol în restaurarea morfologiei iniţiale sau înlocuirea dinţilor afectaţi de procese patologice.
Acestea se angrenează pe dinţii restanţi, preparaţi în prealabil.
Durata de viaţă a unei lucrări protetice depinde de anumiţi factori şi este diferită de la caz la caz.
Starea de sănătate generală a pacientului: unele patologii generale scad considerabil durata de viaţă a lucrărilor protetice
Starea de sănătate locală a pacientului: cariile, malpoziţiile, pierderea de ataşament osos însoţită de mobilizarea dinţilor, sunt factori care, prezenţi, periclitează rezistenţa protezelor.
Corectitudinea realizării pieselor protetice: sugerează complianţa pacientului cu planul de tratament propus dar şi calitatea muncii depusă de laboratorul de tehnică dentară.
În timp, datorită modificărilor ce pot să apară la nivelul cavităţii orale, condiţiile locale pot impune schimbarea planului de tratament. Lucrările protetice deja existente, cimentate definitiv, pot necesita îndepărtarea, proces care de multe ori poate fi anevoios.
Ablatia dentara reprezinta tehnica stomatologica prin care sunt îndepartate lucrarile protetice: punti dentare, pivoți, incrustatii, coroane dentare.
Situaţii care impun îndepărtarea lucrărilor protetice:
Adaptare deficitară la limita dintre piesa protetică şi gingie: supraconturările sau marginile nefinisate pot să lezeze gingia sau să genereze depunerea de resturi alimentare.
Astfel, vom avea inflamaţie gingivală iar pacientul se va prezenta la cabinetul dentar acuzând sensibilitate care poate varia de la o simplă jenă până la dureri care impiedică alimentarea optimă.
In urma examenului clinic şi completat de cel radiologic, medicul stomatolog va indica refacerea piesei protetice, cu respectarea ţesuturilor biologice.
Procese periapicale care impun refacerea tratamentului endodontic : tratamentul endodontic, ce presupune devitalizarea dintelui, poate fi indicaţie de tratament înaintea şlefuirii protetice.
Totuşi, în timp, rădăcinile dinţilor pot dezvolta infecţii şi în acest caz se indică refacerea tratamentului endodontic.
Deşi de multe ori putem sa perforăm coroana dintelui pentru a realiza cavitatea de acces, nu putem lăsa piesa protetică de această manieră pentru că există riscul de infiltrare bacteriană. Astfel, se impune ablaţia coroanei şi refacerea acesteia.
Procese carioase sub lucrarea protetică: radiologic, putem observa zone de opacitate în structura dentară, asociate cu leziuni carioase. Acestea impun îndepărtarea coroanei şi tratamentul proceselor carioase.
Ablaţia coroanelor şi punţilor protetice se poate realiza prin două modalităţi:
Cu secţionare: prin această metodă, lucrarea protetică este tăiată cu ajutorul unor freze diamantate, obţinându-se o secţiune verticală. Apoi, cu ajutorul instrumentelor manuale, piesa protetică este îndepărtată. După îndepărtare, piesa protetică nu mai poate fi cimentată la loc, impunându-se refacerea acesteia.
Fără secţionare: se folosesc instrumente care realizează mişcări vibratorii. Teoretic, piesa protetică nu este compromisă şi poate fi cimentată la loc după efectuarea manoperelor. Practic, nu întotdeauna putem îndepărta coroanele dentare prin această tehnică.
Ablaţia lucrărilor protetice este o procedură care se poate realiza fără anestezie dacă dintele este devitalizat. Constă din trei părţi:
- Secţionarea lucrării protetice
- Desprinderea de pe dintele stâlp: se pot utiliza şi instrumentele ultrasonice pentru a îndepărta materialul de cimentare
- Îndepărtarea piesei protetice de pe dinte
Uneori, pot să apară accidente date de deraparea instrumentelor, crearea de leziuni apicale datorită manoperelor intempestive sau chiar fracturarea sau secţionarea bontului.
Medicul stomatolog va analiza condiţiile din cavitatea orală şi va pune în balanţă indicaţiile şi riscurile la care pacientul este supus şi va alege metoda optimă de ablaţie.