În fiecare zi, pragul cabinetului dentar este trecut de un număr de pacienţi.
Sunt tipologii diferite care trebuie abordate individual.
Medicul trebuie să fie empatic, să aibă soluții optime pentru fiecare situaţie, iar pacientul să fie deschis unei cooperări, presupunând o discuție liberă, degajată, care va eficientiza şedinţele de tratament și îi va da medicului posibilitatea de a face o anamneză corectă si un plan de tratament cât mai detaliat.
Medicul va aborda fiecare pacient cu solicitudine, fără regimuri preferențiale, încercând să înțeleagă temperamentul și caracterul fiecăruia. Psihologia pacientului este un aspect luat în considerare, cu preeminență, în deontologia stomatologică.
De cele mai multe ori, pacienţii se prezintă la cabinetul stomatologic în momentul în care resimt durere sau sunt deranjaţi de un anumit aspect al danturii.
Atunci survin anxietatea, frica, diverse rezerve, dar și urgența de a înlătura durerea sau dorința de a obține rezultate estetice excepționale, iar medicul trebuie să se adapteze fiecărui tip de comportament în parte.
De aceea, comunicarea este o latură esenţială in desfăşurarea actului terapeutic.
Pacientul este rugat să aibă în vedere faptul că, dincolo de halatul alb, este, totuși, un om.
De-a lungul experienței stomatologice, medicul dentist întâlnește o paletă vastă de caractere. Pentru ca actul terapeutic să evolueze, trebuie să existe, de la bun început, ”un parteneriat”.
Tipuri de pacienţi
Autoritari: Posedă o încredere de sine crescută, domină şi sunt autoritari, sunt independenţi, energici şi uneori, datorită acestor calităţi, pot prezenta o lipsă de empatie faţă de personalul medical.
Medicul trebuie să aibă disponibilitatea de a asculta ceea ce spune pacientul şi să ofere soluţii în conformitate cu cerinţele acestuia. Pacienţii autoritari doresc să creadă că pot face singuri alegerea, dar este absolut necesar să asculte sfaturile medicului dentist, deoarece acesta are competenţa medicală de a îndruma şi a oferi planuri de tratament.
Antisociali: Sunt etichetaţi drept reci, serioşi, critici şi puţin rezervaţi, neavând încredere în medicul stomatolog. Sunt pacienţi vulnerabili care au nevoie de atenție specială şi răbdare pentru a-i face să înţeleagă că tratamentul este în favoarea, şi nu în defavoarea lor.
Sunt vigilenţi şi încearcă mereu să caute planuri de rezervă, crezând că vor suferi dezamăgiri în urma vizitei la cabinet. Pun la îndoială caracterul medicului şi au impresia că sunt înșelați și că sunt victimele actului terapeutic.
Indiferenţi: Sunt destul de reci şi nu se implică, cât ar trebui, în luarea deciziilor. Imprevizibili, stabilesc, de la bun început, o distanță faţă de personalul medical, acest lucru ducând, în mod iminent, la pierderea încrederii şi la o comunicare deficitară în timp.
Nu respectă indicaţiile medicului stomatolog, nu îşi duc la îndeplinire sarcinile, nu respectă programările şi au tendinţa de a amâna fiecare eveniment. Din nou, medicul trebuie să aibă răbdare pentru a câştiga încrederea pacienţilor, care, de cele mai multe ori, posedă o stimă redusă de sine.
Dependenţi: Aceşti pacienţi sunt pasivi, nu participă activ la luarea deciziilor, posedă o stimă de sine scăzută şi caută mereu suport afectiv, manifestând dependenţă faţă de personalul medical. Le este foarte greu să ia o decizie, nu sunt niciodată siguri şi nu au o viziune clară despre rezultatul tratamentului stomatologic.
Medicul trebuie să fie optimist şi să explice detaliat, fiecare manoperă stomatologică.
Este important să puncteze de fiecare dată când se obţine un succes terapeutic. În cazurile în care tratamentul nu decurge conform planurilor, datorită complicaţiilor ce pot surveni, trebuie să dea asigurări pacientului că totul va fi bine şi tratamentul va avea rezultatul aşteptat.
Sociabili: Reprezintă idealul de caracter, din punct de vedereal comunicării, sunt deschiși, cooperanți, iau în calcul soluţiile de tratament propuse, analizând cu minuțiozitate și seriozitate recomandările medicului.
De asemenea, sunt aceia care nu neglijează aspectul uman al relației medicale și iau în calcul că înaintea lor se află, până la urmă, o persoană, și nu o mașinărie. Pacientul sociabil înţelege paşii ce trebuie urmaţi, adresează, fără frică, întrebări atunci când ceva nu este clar şi tratamentul decurge cursiv.
Comunicarea ideală presupune participarea bilaterală, atât a medicului dentist, cât și a pacientului. Răbdarea, înțelegerea și respectul trebuie să fie reciproc pentru ca demersul terapeutic să aibă rezultate optime.
În fiecare zi, pragul cabinetului dentar este trecut de un număr de pacienţi.
