Testul Bana


TESTUL BANA este o adaptare a testului de hidroliza BANA conceput de Dr.Walter Loesche (Univ. Michigan) care se bazeaza pe detectarea unei enzime care este secretata de Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola si Bacteroides forsythus, trei bacterii anaerobe frecvent asociate cu parodontita adultului sau cu halena fetida. Din 60 de specii subgingivale studiate , doar acestea trei secreta aceasta enzima capabila sa hidrolizeze peptidul sintetic benzoil-DL-argininnaftilamida(BANA) cu care este îmbibata banda test. Daca oricare din aceste trei specii este prezenta se produce hidrolizarea enzimei BANA si apare culoarea albastra, indicatorul testului pozitiv. Cu cât este culoarea mai intensa cu atât concentratia microorganismelor BANA pozitive este mai mare.Testul BANA poate detecta simultan prezenta uneia, a doua sau a celor trei microorganisme, cu aceeasi acuratete ca si sondele ADN, testul ELIZA sau imunofluorescenta indirecta. Sensibilitatea acestor trei metode este de 90-96 %, iar acuratetea de 83-92 %. În acelasi studiu comparativ efectuat de Loesche metoda detectarii acestor microorganisme prin culturi microbiene a avut o acuratete de 50-62%.
Metodologia utilizarii testului:
Se scoate o banda test din cutie exact înaintea folosirii deoarece reactivii acesteia sunt foarte sensibili la lumina si umiditate, apoi cutia se închide etans tot din acelasi motiv. Se înregistreaza numele pacientului si data în partea superioara abenzii, în locul special destinat.
Prelevarea mostrelor de placa bacteriena subgingivala în vederea efectuarii testului BANA se poate face în doua moduri:

  1. Metoda scobitorii foloseste o scobitoare din lemn moale. Aceasta se intoduce interdentar, în dreptul papilei celei mai inflamate, se îndeparteaza cu atentie iar placa bacteriana colectata se depune în locul special situat în zona inferioara a benzii test.Se noteaza dintele de unde s-a efectuat recoltarea. Se ia o noua scobitoare si se recolteaza o alta mostra de placa subgingivala din alt cadran.
  2. Metoda chiuretei foloseste o chiureta subgingivala pentru recoltarea placii bacteriene subgingivale. Inainte de recoltare se sterge placa supragingivala de pe zona respectiva. În vederea recoltarii unei noi mostre de la acelasi pacient se sterge chiureta cu o buleta sterila de vata. Placa bacteriana recoltata se depune în zona inferioara a testului si se noteaza dintele de unde s-a efectuat recoltarea.

Dupa prelevare se umezeste partea superioara a testului, cea de culoare roz-portocaliu deschis, cu apa distilata folosind o buleta de vata sterila. Este important ca aceastazona sa fie umectata, nu îmbibata cu o cantitate mare de apa. Prea multa apa poate dilua reactivul si poate da un fals rezultat negativ.Se împatureste testul în zona marcata prin perforatii astfel încît partea inferioara, cea cu placa bacteriana, se va suprapune peste partea superioara care contine reactivul. Se introduce testul împaturit în incubator (la 55º C) si se scoate dupa 5 minute, atunci cînd se stinge becul care indica functionarea incubatorului si totodata se aude un semnal sonor. Se rupe testul pe linia de pliere si se arunca partea inferioara, cea cu mostrele de placa bacteriana.
Se examineaza partea superioara a benzii test. Daca apar zone colorate în albastru se marcheaza locul ca fiind slab pozitiv sau pozitiv, dupa identificarea culorii în cardul de evaluare a modificarilor de culoare BANA.

Interpretarea rezultatelor:Prezenta enzimei arginin hidrolaza nu indica întotdeauna prezenta patologiei parodontale sau a halenei fetide deoarece speciile microbiene pe care le evidentiaza testul BANA, atunci cînd sunt prezente în numar redus, sunt considerate colonizatori obisnuiti ai cavitatii orale. Interpretarea rezultatelor se face în contextul relatarii subiective a pacientului privind halena, nivelului actual al halenei obtinut prin scorurile organoleptice, prezentei unei gingivite sau parodontite, nivelul igienei orale si statusul general al pacientului.

  • Negativ – nu se observa culoare albastra;Aceasta semnifica faptul ca microorganismele care pot fi detectate prin testul BANA fie nu sunt prezente fie sunt sub nivelul de 10.000-100.000 la locul de recoltare. Acest rezultat semnifica un risc scazut de afectare parodontala prin prezenta unornivele foarte reduse ale bacteriilor anaerobe ale “complexului rosu”.
  • Slab pozitiv –se observa urme punctiforme de culore albastru deschis;Indica nivele scazute ale speciilor detectabile prin testul BANA.Un asemenea rezultat la un pacient care nu prezinta simptome de boala
    parodontala si care nu a avut în trecut probleme parodontale confirma prezenta unor nivele scazute ale acestor bacterii si totodata un risc scazut de afectareparodontala. Pe de alta parte un rezultat slab pozitiv la un pacient care nu prezinta actual simptome dar care a avut probleme parodontale si se afla întrun
    program de mentinere indica formarea de noi colonii bacteriene si ca urmare un risc mediu de afectare parodontala. La un asemenea pacient trebuiesc luate masuri aditionale în cadrul terapiei de mentinere.
  • Pozitiv– se observa pete de culoare albastru mai intens pe un fond brun pal.Indica nivele crescute de specii anaerobe detectabile prin testul BANA, peste 500.000 la locul de recoltare. Aceasta situatie se întâlneste în cazurile de îmbolnavire parodontala actuala sau la pacientii cu istoric de boala parodontala.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.