Ce riscuri presupune o radiografie dentara pentru organism?
Ce riscuri presupune o radiografie dentara pentru organism?
Prin radiografie dentară înțelegem imaginea, pe film, a unităților dentare, a maxilarului și a țesuturilor înconjurătoare, realizată prin expunerea la radiații electromagnetice.
Aceste radiații au capacitatea de a pătrunde prin corp și de a fi absorbite, în diferite grade, în funcție de densitatea țesutului.
Astfel, structurile mai dense sunt redate cu alb, țesuturile moi cu tonuri de gri, iar, cu negru, sunt redate cavitățile, lipsa de substanță.
O radiografie dentara arată ca negativul unei fotografii.
Radiografia dentară este cel mai frecvent examen paraclinic solicitat de medicii stomatologi.
Ne ajută săinvestigămzone ale dinților și ale oaselor maxilare, ce nu pot fi văzute cu ochiul liber, la o simplă consultație.
Tipuri de radiografii intraorale
Acestea sunt cel mai des utilizate, în stomatologie, filmul fiind poziționat în interiorul gurii.
Radiografie dentara interproximală
În scopul diagnosticării timpurii a cariilor, se recomandă o radiografie dentară, prin tehnica interproximală (bitewing).
Acest tip de radiografie dentara, dacă este corect executată și interpretată, oferăinformațiiimportante despre coroanele dinților:
prezența cariilor secundare marginale (cariile care apar între marginea plombeiși dinte)
Cu ajutorul radiografiei dentare interproximale, pot fi depistate leziunile carioase, dintre dinți, în forma lor de debut, carii care, la un examen clinic sumar, trec, de obicei, neobservate.
Pentru a preveni acest tip de carii, recomandăm folosirea aței dentare, de două ori pe zi, și vizitele la medicul stomatolog, de două ori pe an.
Cu ajutorul radiografiilor interproximale, putem analiza gradul decorectitudine cu care au fost executate plombele. Astfel, se poate observa, cu ușurință, dacă obturațiile coronare sunt adaptate corespunzător sau dacă au praguri.
Radiografia retroalveolară
Redă o imagine integrală a dinților, cuprinde atât coroana, cât și rădăcina, și osul alveolar. Prin intermediul acestei radiografii, se pot identifica:
aria periapicală
cauzele unui abces dentar
cariile
afectiunile parodontale
boli gingivale
starea lucrărilor restauratorii
dinții incluși
prezența tartrului
fisuridentare.
Radiografie dentara ocluzală
Aceste radiații au capacitatea de a pătrunde prin corp și de a fi absorbite, în diferite grade, în funcție de densitatea țesutului.
Astfel, structurile mai dense sunt redate cu alb, țesuturile moi cu tonuri de gri, iar, cu negru, sunt redate cavitățile, lipsa de substanță.
O radiografie dentară arată ca negativul unei fotografii.
Tipuri de radiografie dentara extraorală
Sunt realizate, cu filmul, în afara cavității orale și sunt de dimensiuni mult mai mari.
Acestea sunt focalizate pe craniu și maxilar, oferindu-ne o imagine, de ansamblu, a aparatului dento-maxilar. Sunt folosite la monitorizarea dezvoltării dinților. O radiografie dentară extraorală este mai puțin detaliată.
Ortopantomografia
Arată imaginea maxilarului si a intregii danturi pe un singur film.
Acest tip de radiografie dentara înregistrează imaginea unor zone greu accesibile, cum ar fi articulațiile temporo-mandibulare sau măselele de minte și evidențiază foarte bine fracturile mandibulare și alte afecțiuni.
Teleradiografiile de față și profil
Reliefează craniul în întregime, sunt utilizate pentru examinarea dinților în relația cu maxilarul și profilul pacientului. Sunt folosite, îndeosebi, de medicii ortodonți.
Evidentiază glandele salivare într-o radiografie, folosindu-se substanțe de contrast.
Aceasta ajută la diagnosticarea afecțiunilor specifice glandelor salivare – boala Sjogren, blocaje etc.
Tomografie computerizată dentară
Computer tomograf-ul ne oferă secțiuni prin structurile organice, imagini bidimensionale, „in felii”, permițându-se efectuarea unor măsuratori de mare precizie în regiunea laterală mandibulară, în zona sinusurilor, pe arcada superioară și a foselor nazale. Cu ajutorul tomografiei, se identifică probleme legate de oasele faciale(tumori sau fracturi), raportul crestei alveolare cu sinusurile sau cu nervul alveolar, informații cruciale pentru inserția unui implant dentar.
Ce riscuri sunt pentru organism?
Aceste tipuri de radiografii nu afectează starea de sănătate a pacientului, întrucât cantitatea de raze X, emanate în timpul expunerii, este foarte mică.
Zilnic suntem expuși la o varietate de radiații din mediu – telefon mobil, cuptor cu microunde, metrou, ce nu ne afecteaza, însă, se depun în organism.
De aceea, recomandăm limitarea numărului de radiografii pe an, iar femeilor însărcinate si celor care alăptează,precauții deosebite. O măsură suplimentară de protecție este șorțul de plumb, care ferește restul corpului, radiografia dentarăadresându-se, exclusiv, maxilarului.
Prin radiografie dentară înțelegem imaginea, pe film, a unităților dentare, a maxilarului și a țesuturilor înconjurătoare, realizată prin expunerea la radiații electromagnetice.
Computer tomograf-ul ne oferă secțiuni prin structurile organice, imagini bidimensionale, „in felii”, permițându-se efectuarea unor măsuratori de mare precizie în regiunea laterală mandibulară, în zona sinusurilor, pe arcada superioară și a foselor nazale.
