Piercingul bucal este o bijuterie aplicată în țesuturile moi ale gurii.
În ultima vreme, etalarea unui piercing bucal a devenit o formă de exprimare a personalităţii proprii, putând fi de diferite forme și materiale.
Care sunt riscurile aplicării unui piercing bucal?
Atunci când luaţi în cosiderare posibilitatea aplicării unui piercing bucal, sănătatea dentară ar trebui să fie primul aspect avut în vedere, însă majoritatea persoanelor, tratează superficial acestă problemă.
Atunci când se perforează muşchiul limbii există posibilitatea sângerarii excesive, deoarece limba este puternic vascularizată.
Imediat pot apărea dificultaţi în masticaţie, înghiţire şi chiar vorbire.
Pentru că limba este într-o mişcare continuă, vindecarea ei se va face într-un timp mai îndelungat.
Riscurile aplicării piercingului bucal pot fi divizate în două categorii:
1. Riscuri care pot pune în pericol viaţa:
Infecţia:
În cavitatea orală sunt prezente numeroase bacterii, astfel încât un piercing bucal poate provoca o infecţie.
Dacă vă jucaţi cu piercingurile, după aplicarea lor, se pot produce microleziuni ale ţesuturilor moi, în care sunt fixate, care se pot infecta.
De asemenea, infecţia poate fi produsă şi de instrumentele sterilizate necorespunzator, cu care se realizeaza puncţia.
Ele pot transmite numeroase patologii ca: Sifilis, Hepatita B, Hepatita C, virusul HIV, tuberculoza.
Germenii piogeni, care provoacă formarea de puroi, cum sunt streptococii și stafilococii, se dezvoltă plecând de la un focar infecțios singular și se răspândesc prin vasele sangvine.
Un focar infecțios persistent (dentar, de exemplu) poate antrena o septicemie.
Majoritatea vaselor de sânge ale limbii au legatură directă cu creierul şi cu alte zone ale corpului. Lezarea acestor vase poate determina septicemia, infecţia generalizată în întregul organism.
În septicemie, mortalitatea este de circa 30-80%, un prognostic mai sumbru înregistrându-se în infecţiile cu gram negativi, la vârstnici, la cei cu stări de imunosupresie sau cu tare asociate.
Hemoragia îndelungată:
Atunci când acul de puncţie a atins un vas sangvin, se poate produce o hemoragie greu de controlat, care determină pierderea unei mari cantitaţi de sânge, dat fiind faptul că limba este un organ foarte bine vascularizat.
Inflamaţia şi durerea:
Inflamaţia şi durerea sunt simptome frecvent resimţite după aplicarea unui piercing oral. Inflamaţia importantă a limbii poate provoca blocaj respirator. Piercingul oral a fost asociat şi cu situatii de nevralgie, semnificând o durere intensă şi de lungă durată a nervului.
Lezarea oricarui nerv lingual poate duce la daune ireversibile ce provoacă incapacitatea funcţionarii normale a organului.
Retineţi: Acul folosit pentru inserarea unui piercing bucal are diametrul de 7 ori mai mare decât cel pentru anestezia dentară.
Endocardita:
Un piercing bucal poate reprezenta o cale de pătrundere a bacteriilor în circuitul sangvin, ajungând astfel la inimă şi constituind un risc suplimentar în producerea endocarditei.
Asfixia:
Limba este într-o continua mişcare. Mişcare care poate genera deşurubarea piercingului sau chiar la ruperea lui. Dacă parţi din piercing sunt aspirate în plamâni se instalează sufocarea purtătorului.
2. Riscuri care nu pun în pericol viaţa purtătorului:
Fisurarea sau ruperea unui dinte:
În timpul vorbirii, mişcărilor limbii şi al masticaţiei, metalul din care este realizat, de obicei, piercingul poate fractura sau rupe coroana unui dinte.
Lezarea parodonţiului:
Piercingurile metalice pot leza tesuturile moi gingivale, provocând retracţia acestora.
Dezvoltarea de ticuri:
Rasfrângera limbii și atingerea dinților sau a gingiilor cu bila metalică.
Studiu de caz: Pacientul a purtat piercingul timp de 10 ani.
Țesutul parodontal de pe fața linguală a rădăcinilor s-a retras 3-4 mm, expunând rădăcina dintelui, după cum se poate observa în imaginile alăturate.
Afectarea funcţiilor normale:
Piercingurile bucale pot duce la hipersalivaţie sau pot afecta pronunţia corectă a unor cuvinte, prin alterarea anumitor consoane.
Pot determina, deasemeni, apariția halenei, îngreunarea masticaţiei şi înghiţirea.
Alergii:
Unele persoane pot dezvolta reacţii alergice la materialele utilizate pentru fabricarea piercingurilor.
Nu recomandăm utilizarea piercingurilor, de nici un fel. Dacă însă o persoană optează totuşi pentru o asfel de bijuterie,este de dorit a se utiliza piercinguri din materiale ce nu se corodează şi nu sunt toxice.
Cicatrici:
Dupa perforarea buzei, limbii sau a obrazului, ţesuturile adiacente pot fi afectate, ducând la cicatrici inestetice.
Contraindicații absolute:
Persoanele care au:
alergii
astm
parodontopatii
insuficiență respiratorie
hipoplazii de smalț
bruxism
aparat dentar
lucrări protetice dentare
Mituri
Piercingul e trendy-cool. Nu este. Normele sanitare și de igienă trebuie să fie în armonie cu cele estetice.
De-a lungul evoluției omului, în perioada organizării tribale, modificări ale aspectului fizic, făcute prin automutilare, aveau drept scop intimidarea adversarului. Odată cu evoluția societății, astfel de practici au devenit desuete.
Piercingul imbunătățește viața sexuală. Calitatea vieții sexuale a unei persoane este determinată de starea generala de sănătate a acesteia nu de bijuteriile pe care aceasta le poartă.
Atrage atenția. Este adevărat că piercingurile pot atrage atenția dar nu neapărat într-un mod plăcut.
Lezarea parodonţiului:
Lezarea parodonţiului:
