Corelatia dintre boala parodontală şi diabet


Corelaţia dintre boala parodontală şi diabet

parodontoza-diabetDacă resorbţia osoasă este izolată, cuprinzând un numar limitat de dinţi, se poate interveni chirurgical, prin adiţie de os.

Insă, dacă procesul este generalizat, interesând întreaga arcadă, terapia chirurgicală nu mai este o soluţie.

Diabetul zaharat poate fi considerat drept factor de risc pentru apariţia şi agravarea bolii parodontale, prin diminuarea mecanismelor de apărare ale gazdei în prezenţa plăcii bacteriene. In diabet, toate procese metabolice şi de apărare suferă modificări, fiind mai lente.

Boala parodontală poate să aibă transmitere genetică, poate fi influenţată de vicii precum fumatul sau poate fi iniţiată sau agravată de unele boli cronice precum diabetul sau hipertensiunea arterială.

Semne clinice ale bolii parodontale:
  • gingii roşii, umflate, sensibile
  • retracţia gingiei
  • sângerarea gingiei la periaj şi în masticaţie
  • puroi între dinte şi gingie
  • miros urât al gurii
  • pierderea dinţilor sau modificarea poziţiei lor

La pacienţii suferind de boală parodontală dar şi de diabet, simptomele de mai sus sunt completate de următoarele :

  • flux salivar scăzut
  • gura uscată
  • arsuri ȋn toată gura, inclusiv limba.

Placa bacteriană este omniprezentă în cavitatea orală, ea formându-se continuu, la scurt timp după efectuarea periajului dentar. Indepărtarea în totalitate a plăcii bacteriene nu este posibilă, deci o cavitate orală sterilă, necontaminată este un ideal care nu se va obţine niciodată. Studiile de specialitate relatează că boala parodontală este mai frecvent întâlnită la pacienţii diagnosticaţi cu diabet zaharat comparativ cu persoanele care nu suferă de diabet şi, de asemenea, că infecţia parodontală poate agrava statusul glicemiei al pacienţilor cu diabet zaharat. Astfel, există o relaţie bidirecţională între cele două boli, fiecare din ele agravând-o pe cealaltă.

Prin control regulat şi măsurarea nivelurilor de placă bacteriană dar şi ale glicemiei şi prin respectarea tratamentului recomandat de medicii stomatolog şi diabetolog, ambele boli pot fi menţinute în limite care să nu afecteze viaţa de zi cu zi a pacientului.

Diabetul este o afecţiune metabolică caracterizată printr-un deficit al secreţiei sau captării de insulină de către celulele specializate. Chiar dacă sediul acestei patologii îl reprezintă pancreasul, diabetul se poate manifesta şi la nivelul cavităţii orale, prin următoarele complicaţii:

  • uscăciunea mucoaselor sau xerostomia
  • sensibilitate a ţesuturilor orale la traumatism şi vindecare întârziată a plăgilor
  • acumulare de placă bacteriană
  • risc crescut de carii şi boala parodontală
  • predispoziţie la a dezvolta infecţii
Preventie

Prevenirea apariţiei bolii parodontale la pacienţii cu diabet se realizează prin respectarea periajului de minim două ori pe zi şi utilizarea metodelor adjuvante de igienizare reprezentate de periuţe interdentare, aţa dentară şi apa de gură. Pacienţii care au diabetul depistat iar valorile glicemiei sunt în limitele normale, nu prezintă risc de dezvoltare sau agravare a bolii parodontale.

Controalele regulate atât la medicul stomatolog cât şi la diabetolog scad riscul de agravare a acestor două boli.