Boala parodontală, cunoscută și sub denumirea de boală gingivală, este o infecție a țesuturilor care înconjoară și susțin dinții. Aceasta poate duce la deteriorarea țesuturilor moi și osului care susține dinții, ceea ce poate duce la pierderea dinților.
Diabetul este o afecțiune metabolică care se caracterizează prin niveluri ridicate de glucoză în sânge. Aceasta poate duce la complicații cum ar fi probleme de vedere, boli cardiace și risc crescut de infecții, inclusiv la nivelul gurii.
Există o corelație puternică între boala parodontală și diabet. Persoanele cu diabet sunt mai predispuse la infecții, inclusiv la nivelul gurii, din cauza modificărilor în sistemul lor imunitar și a problemelor de circulație sanguină. De asemenea, nivelurile ridicate de glucoză din sânge pot crește riscul de a dezvolta boală parodontală, deoarece glucoza poate favoriza creșterea bacteriilor care cauzează infecții la nivelul gurii.
Pe de altă parte, boala parodontală poate contribui la agravarea diabetului. Infecțiile cronice, cum ar fi boala parodontală, pot crește nivelul inflamației în organism, ceea ce poate duce la o mai mare dificultate în controlul glucozei din sânge. De asemenea, pierderea dinților datorată bolii parodontale poate face mai dificilă masticația și digestia alimentelor, ceea ce poate duce la probleme nutriționale pentru persoanele cu diabet.
Tratament
Dacă resorbţia osoasă este izolată, cuprinzând un numar limitat de dinţi, se poate interveni chirurgical, prin adiţie de os.
Însă, dacă procesul este generalizat, interesând întreaga arcadă, terapia chirurgicală nu mai este o soluţie.
Diabetul zaharat poate fi consideratdrept factor de risc pentru apariţia şi agravarea bolii parodontale, prin diminuareamecanismelorde apărare ale gazdei în prezenţa plăcii bacteriene. În diabet, toate procese metabolice şi de apărare suferă modificări, fiind mai lente.
Boala parodontală poate să aibă transmitere genetică, poate fi influenţată de vicii precum fumatul sau poate fi iniţiată sau agravată de unele boli cronice precum diabetul sau hipertensiunea arterială.
Semne clinice ale bolii parodontale:
gingii roşii, umflate, sensibile
retracţia gingiei
sângerarea gingiei la periaj şi în masticaţie
puroi între dinte şi gingie
miros urât al gurii
pierderea dinţilor sau modificarea poziţiei lor
La pacienţii suferind de boală parodontală dar şi de diabet, simptomele de mai sus sunt completate de următoarele:
flux salivar scăzut
gura uscată
arsuri ȋn toată gura, inclusiv limba.
Placa bacteriană este omniprezentă în cavitatea orală, ea formându-se continuu, la scurt timp după efectuarea periajului dentar. Indepărtarea în totalitate a plăcii bacteriene nu este posibilă, deci o cavitate orală sterilă, necontaminată este un ideal care nu se va obţine niciodată. Studiilede specialitate relatează că boala parodontală este mai frecvent întâlnită la pacienţii diagnosticaţi cu diabet zaharat comparativ cu persoanele care nu suferă de diabet şi, de asemenea, că infecţia parodontală poate agrava statusulglicemieial pacienţilor cu diabet zaharat.
Astfel, există o relaţie bidirecţională între cele două boli, fiecare din ele agravând-o pe cealaltă.
Prin control regulat şi măsurarea nivelurilor de placă bacteriană dar şi ale glicemiei şi prin respectarea tratamentului recomandat de medicii stomatolog şi diabetolog, ambele boli pot fi menţinute în limite care să nu afecteze viaţa de zi cu zi a pacientului.
Diabetul este o afecţiune metabolică caracterizată printr-un deficit al secreţiei sau captării de insulină de către celulele specializate.
Complicații
Chiar dacă sediul acestei patologii îl reprezintă pancreasul, diabetul se poate manifesta şi la nivelul cavităţii orale, prin următoarele complicaţii:
uscăciunea mucoaselor sau xerostomia
sensibilitate a ţesuturilor orale la traumatism şi vindecare întârziată a plăgilor
acumulare de placă bacteriană
risc crescut decarii şi boala parodontală
predispoziţie la a dezvolta infecţii
Preventie
Este important ca persoanele cu diabet să își mențină sănătatea orală prin practicarea unei igiene orale adecvate și prin programarea regulată la controlul dentar. De asemenea, tratamentul prompt al bolii parodontale poate ajuta la prevenirea complicațiilor diabetului.
Prevenirea apariţiei bolii parodontale la pacienţii cu diabet se realizează prin respectarea periajului de minim două ori pe zi şi utilizarea metodelor adjuvante de igienizare reprezentate de periuţe interdentare, aţa dentară şi apa de gură. Pacienţii care au diabetul depistat iar valorile glicemiei sunt în limitele normale, nu prezintă risc de dezvoltare sau agravare a bolii parodontale.
Controalele regulate atât la medicul stomatolog cât şi la diabetolog scad riscul de agravare a acestor două boli.
Boala parodontală, cunoscută și sub denumirea de boală gingivală, este o infecție a țesuturilor care înconjoară și susțin dinții. Aceasta poate duce la deteriorarea țesuturilor moi și osului care susține dinții, ceea ce poate duce la pierderea dinților.
