Imunitatea organismului şi manifestarea unor virusi


Imunitatea organismului este esențială pentru menținerea sănătății și prevenirea infecțiilor. Aceasta constă într-un sistem complex de celule, țesuturi și organe specializate care colaborează pentru a recunoaște și elimina agenții patogeni. Infecțiile virale pot afecta diferite părți ale corpului, inclusiv cavitatea bucală, iar imunitatea joacă un rol important în prevenirea și combaterea acestora. În acest articol, vom discuta despre imunitatea organismului și modul în care virusurile pot afecta cavitatea bucală.

Imunitatea organismului

În momentul inoculării de corpi străini, de orice natură ar fi aceştia, sistemul imunitar al organismului deţine mecanisme de combatere a patogenilor dar şi de a preveni pătrunderea ulterioară a acestora.

Dintre patogeni, putem avea bacterii, virusuri, ciuperci şi paraziţi.

Fiecare dintre aceştia conţin la rândul lor alte subclase şi pot avea predilecţie spre anumite structuri din organism.

Sistemul imun deţine rolul crucial în aprarea împotriva infecţiilor iar mecanismele imune sunt prezente de la naştere până la sfârşitul vieţii, la toate fiinţele vii.

Reprezintă prima linie de apărare a organismului şi se activează rapid, la venirea în contact cu patogenul.

Factorii mecanismelor imune asigură rezistenţa naturală a organismului şi pot fi localizaţi la nivelul ţesuturilor şi mucoaselor, reacţionând primii prin crearea unei bariere în calea microbilor sau pot fi situaţi intracelular, având un rol activ în interceptarea, distrugerea şi eliminarea acestor microorganisme.

Factorii intracelulari, ce acţionează direct asupra patogenilor, sunt prezenţi în sânge, lichidul articular şi diferite secreţii precum lapte, salivă sau lacrimi. In cazul cavităţii orale, factorul principal ce menţine sănătatea orală este saliva, secretată de cele trei glande majore salivare, adică submandibulară, parotidă şi sublinguală.

Rolurile salivei

  • Digestiv – îmbibă progresiv alimentele cu salivă pe măsură ce acestea sunt triturate de către unităţile dentare şi facilitează alunecarea bolului alimentar astfel format spre structurile inferioare ale sistemului digestiv
  • Menţine integritatea mucoaselor – saliva spală mucoasele, astfel îndepărtând rezidurile alimentare ce conţin bacterii. De asemenea, neutralizează acizii, prevenind eroziunea mucoaselor. Prin menţinerea permanentă a umidităţii mucoaselor, îi menţine integritatea. O mucoasă uscată este susceptibilă fisurării şi ulceraţiilor, locuri propice pentru dezvoltarea atacului bacterian.
  • Rol carioprotector – prin autocurăţire şi capacitatea de a neutraliza acizii pătrunşi în organism, saliva previne apariţia cariilor. Totuşi, trebuie adus şi aportul igienei în vederea menţinerii sănătăţii orale deoarece saliva singură nu protejează în totalitate formarea cariilor.
  • Cale de eliminare rezidurilor toxice – se pot elimina unele substanţe provenite din metabolismul produşilor biologici dar şi medicamente şi viruşi.

Sistemul imunitar cuprinde imunitatea înnăscută denumită şi rezistenţă înnăscută şi imunitatea caştigată, dezvoltată pe parcursul vieţii, în urma contactelor cu agenţi microbieni.

Virusurile în cavitatea bucală

Cavitatea bucală este o zonă importantă pentru sănătatea noastră și poate fi afectată de diferite tipuri de infecții virale. Acestea pot afecta buzele, gingiile, palatul moale, amigdalele, limba sau mucoasa orală. Infecțiile virale ale cavității bucale pot fi cauzate de diferite tipuri de virusuri, cum ar fi virusul herpetic sau virusul Epstein-Barr.

Virusul rujeolic

Rujeola este o boală infecţioasă extrem de contagioasă. După o perioadă de incubaţie de 10-14 zile, debutează cu stare de rău, febră, anorexie, conjunctivită şi simptome respiratorii.

Virusul urlian

Virusul urlian este cunoscut şi sub numele de parotidită epidermică, deoarece este cea mai frecventă cauză a bolii glandelor salivare , cauzând oreionul.

Infecţia are un caracter general, afectând şi alte ţesuturi precum hepatic, renal, pancreatic, ovarian, testicular, tiroidian, articulaţii şi sistem nervos central.

Persoanele infectate prezintă o perioadă de debut caracterizată prin semne nespecifice precum febră, frison, stare de rau, cefalee urmată de apariţia tumefierii parotidiene.

Creşterea în volum a glandei parotide maschează unghiul mandibulei. In cavitatea orală se observă tumefierea şi roşeaţa orificiului canalului Stenon, situat la nivelul arcadelor superioare, în regiunile laterale.

Tumefierea parotidiană importantă poate conduce la trismus, cu dificultăţi de alimentaţie şi vorbire.

Tratamentul oreionului e în principal simptomatic. Corticosteroizii sunt utilizaţi doar în cazuri severe. Pentru pacienţii cu trismus se recomandă o dietă de consistenţă semisolidă.

Imunitatea organismului este un sistem complex care protejează corpul împotriva infecțiilor și a altor boli. Sistemul imunitar este format dintr-o serie de celule specializate, inclusiv celule albe din sânge, anticorpi și alte proteine care împiedică intrarea și răspândirea agenților patogeni, cum ar fi virusurile. Aceste celule și proteine colaborează pentru a detecta, recunoaște și elimina agenții patogeni.

Există două tipuri de imunitate în organism: imunitatea înnăscută și imunitatea dobândită. Imunitatea înnăscută este cea cu care ne naștem și care se dezvoltă încă din timpul sarcinii, oferind o protecție generală împotriva unei game largi de agenți patogeni.

În schimb, imunitatea dobândită este cea care se dezvoltă în timpul vieții noastre și este specifică pentru fiecare agent patogen cu care organismul intră în contact.

Virusul herpetic este una dintre cele mai comune cauze ale leziunilor din cavitatea bucală. Acesta poate cauza afecțiuni precum herpesul bucal sau herpesul genital și poate fi transmis prin contactul cu o leziune sau prin contactul sexual.

Simptomele herpesului bucal includ umflarea, durerea și leziunile veziculoase care apar în jurul buzelor, în gură sau pe limbă.

Virusul Epstein-Barr poate cauza mononucleoza infecțioasă, o boală care se manifestă prin febră, oboseală, durere în gât și umflarea ganglionilor limfatici. Acest virus poate fi transmis prin contactul cu saliva infectată.

Imunitatea joacă un rol crucial în protejarea cavității bucale împotriva infecțiilor virale. În primul rând, imunitatea înnăscută oferă o protecție generală împotriva infecțiilor prin intermediul celulelor albe din sânge și a altor componente imune. Acestea sunt capabile să recunoască și să elimine virusurile înainte ca acestea să pătrundă în celulele sănătoase din cavitatea bucală.

În plus, imunitatea dobândită poate fi dezvoltată prin expunerea la virusuri. Odată ce sistemul imunitar recunoaște un anumit virus, acesta poate produce anticorpi specifici pentru a combate virusul în cazul unei reinfectări. De asemenea, celulele imune specializate, numite celule T și celule B, sunt capabile să recunoască și să elimine virusurile în cavitatea bucală.

Modul în care sistemul imunitar reacționează la infecția virală poate varia în funcție de virus și de starea generală de sănătate a persoanei infectate. În general, o imunitate bună poate ajuta la prevenirea sau limitarea simptomelor infecțiilor virale în cavitatea bucală. În schimb, un sistem imunitar slăbit poate face ca aceste infecții să devină mai severe și mai dificil de tratat.

Concluzie

Imunitatea organismului este esențială pentru menținerea sănătății și prevenirea infecțiilor virale în cavitatea bucală. Sistemul imunitar poate recunoaște și combate diferite tipuri de virusuri, inclusiv cele care cauzează infecții în cavitatea bucală. Imunitatea dobândită poate fi dezvoltată prin expunerea la virusuri, iar un sistem imunitar bun poate ajuta la prevenirea sau limitarea simptomelor infecțiilor virale. În schimb, un sistem imunitar slăbit poate face ca aceste infecții să devină mai severe și mai dificil de tratat. Prin urmare, este important să se acorde atenție imunității organismului și să se mențină un stil de viață sănătos pentru a reduce riscul de infecții virale în cavitatea bucală și în alte părți ale corpului.