Gingivita este o afectiune comuna a gingiilor care se manifesta prin inflamatie si sangerare gingivala. Aceasta poate fi cauzata de o varietate de factori, inclusiv igiena dentara precara, fumatul si diabetul. In cazul in care nu este tratata, gingivita poate duce la parodontita si la pierderea dintilor. Scopul acestui articol este de a analiza factorii de risc, metodele de diagnostic si tratamentul disponibile pentru gingivita.
De cele mai multe ori gingivita precede paradontita, o afecțiune gravă care netratată duce la pierderea dinților. Nu toate gingivitele se vor concretiza cu instalarea paradontitei.
Important de rețiunt este faptul că bolile parodontale încep cu dezvoltarea bacteriilor în cavitatea bucală și se pot finaliza, dacă nu sunt tratate în mod corespunzător, cu pierderea dinților din cauza distrugerii țesuturilor care înconjoară dinții.
În stadiul incipient al gingivitei, bacteriile din placă fac ca gingiile să devină inflamate, acestea sângerând ușor în timpul periajului.
Totuși, în acest stadiu osul nu este încă afectat și încă nu au loc leziuni tisulare. Atunci când gingivita este lăsată netratată, aceasta poate avansa la parodontopatie
La o persoană diagnosticată cu periodontită, stratul interior al gingiei și osului vor fi îndepărtate de dinți și se vor forma așa numitele pungi parodontale. Concret, aceste spații mici între dinți și gingii colectează resturi alimentare și conduc la apariția unor infecții.
Factorii de risc:
Igiena dentara precara este unul dintre factorii de risc cei mai importanti pentru dezvoltarea gingivitei. Placa bacteriana se acumuleaza pe dinti si gingii, provocand inflamatia si sangerarea gingivala. Fumatul si utilizarea produselor din tutun sunt, de asemenea, factori de risc importanti. Studiile au aratat ca fumatorii au un risc mai mare de a dezvolta gingivita si parodontita decat nefumatorii. Diabetul este un alt factor de risc important, deoarece diabeticii sunt mai predispusi la infectii si inflamatii.
Care sunt cauzele bolilor gingivale?
Placa bacteriană și tartru sunt principalele cauze ale bolilor gingivale. Cu toate acestea, există și alți factori pot contribui. Aceștia sunt:
Anumite modificări hormonale, cum sunt cele care apar în timpul sarcinii, la pubertate, menopauză sau cele prezente în timpul menstruației lunare. Acestea fac ca gingiile să fie mai sensibile, iar gingivita să se dezvolte mai ușor.
Maladii precum cancerul sau HIV-ul care interferează cu sistemul imunitar. Și diabetul zaharat este un factor de risc al apariției acestei boli, fiindcă diabetul afectează capacitatea organismului de a utiliza zahărul din sânge, astfel pacienții cu această boală sunt la risc mai mare de apariție a acestei infecții, inclusiv a bolii parodontale și a cariilor.
O serie de medicamente pot afecta sănătatea orală, fiindcă acestea reduc fluxul de salivă, care are un efect protector asupra dinților și gingiilor.
Fumatul contribuie la instalarea gingivitei.
O igienă orală precară, sau altfel spus un periaj incorect realizat și nefolosirea aței dentare, fac ca gingivita să se dezvolte cu ușurință.
Antecedente familiale de boli dentare pot constitui un factor care contribuie la dezvoltarea gingivitei.
Care sunt simptomele bolilor gingivale?
Din nefericire, gingivita poate să apară și să se dezvolte fără dureri, producând doar câteva semne evidente, chiar și în stadiile tardive ale bolii. Cu toate că simptomele bolii parodontale sunt adesea subtile, anumite simptome pot indica o anumită formă a bolii. Simptomele bolii gingivale includ:
Gingii care sângerează în timpul și după realizarea periajului
Gingii de culoare roșii, umflate, sensibile
Respirație urât mirositoare, persistentă sau gust neplăcut în gură
Formarea unor pungi adânci între dinți și gingii
Cum se diagnostichează?
Numai medicul dentist poate recunoaște și diagnostica boala gingivală dar și progresia ei. În timpul unui examen stomatologic, medicul dentist verifică dacă gingiile sângerează, eventualele umflături sau spațiul dintre dinte și gingie si coroboreaza investigatiile clinice cu cele radiologice pentru stabilirea diagnosticului.
Atenție! La unele persoane, bolile gingivale pot afecta doar anumiți dinți, cum ar fi molarii.
Diagnosticul gingivitei poate fi stabilit prin examinarea cavitatii bucale si a gingiilor de catre medicul dentist. Inflamatia si sangerarea gingivala sunt semne evidente ale gingivitei. In plus, medicul dentist poate utiliza o sondaj gingival pentru a evalua starea parodontala si poate recomanda radiografii dentare pentru a evalua pierderea osoasa asociata cu gingivita.
Cum se tratează afecțiunile gingivale?
Tratamentul gingivitei implica de obicei o combinatie de igiena dentara si proceduri profesionale de curatare a dintilor. Spalarea regulata a dintilor cu o periuta de dinti si folosirea atei dentare poate ajuta la indepartarea placii bacteriene de pe dinti si gingii. Medicul dentist poate recomanda, de asemenea, utilizarea de enjuagatoare bucale pentru a ajuta la reducerea inflamatiei si sangerarii gingivale. Pentru cazurile mai severe de gingivita, medicul dentist poate efectua o curatare profesionala a dintilor, numita detartraj, pentru a indeparta placile bacteriene si tartrul de pe dinti si gingii. In cazurile foarte grave, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a indeparta tesutul gingival infectat.
Scopul tratamentului este acela de a nu permite afecțiunii gingivale să progreseze spre parodontopatii.
În plus, se urmărește reatașarea gingiile sănătoase, reducerea umflăturilor, adâncimea pungilor, precum și riscul de infecție și de progresie al bolii.
Opțiunile de tratament depind de stadiul bolii și acestea variază de la terapii nechirurgicale care controlează dezvoltarea bacteriilor la o intervenție chirurgicală pentru refacerea țesuturile de susținere.
Cum pot fi prevenite?
Gingivita poate fi oprită, fiind o boală reversibilă, atunci când medicul stomatolog intervine și are loc îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului. De asemenea, o serie de modificări ale stilului de viață pot reduce riscul, severitatea și dezvoltarea bolilor gingivale. Acestea includ:
Renunțarea la fumat. Consumul de tutun este un factor important de risc pentru dezvoltarea gingivitei. Statitsticile arată că fumătorii au mai multe șanse de a face boli gingivale decât nefumatorii, în plus, fumatul poate reduce șansele de succes ale unor tratamente stomatologice.
Stresul. Acestea trebuie eliminat pe cât posibil. El face dificilă apărarea organismului în lupta cu infecțiile.
Alimentație sănătoasă. O nutriție adecvată contribuie la lupta împotriva infecțiilor și susține buna funcționare a sistemului imunitar. Consumul de alimente cu proprietăți antioxidante – de exemplu, cele care conțin vitamina E (uleiuri vegetale, nuci, legume cu frunze verzi) și vitamina C (fructe citrice, broccoli, cartofi) – poate îmbunătăți starea generală de sănătate a organismului și implicit și pe cea orală.
Dacă cineva din familia ta are gingivită, atunci ești expus unui risc mai mare de a dezvolta și tu boala. În acest caz, discută cu medicul stomatolog și mergi la controale, tratamente și periaj profesionist mult mai des pentru a gestiona situația sănătății tale orale.
Concluzie:
Gingivita este o afectiune comuna a gingiilor care poate fi prevenita prin ingrijirea dentara regulata si prin evitarea factorilor de risc. Diagnosticul si tratamentul timpuriu pot ajuta la prevenirea progresiei gingivitei si la evitarea complicatiilor grave, cum ar fi pierderea dintilor. Este important ca persoanele sa ia masuri pentru a mentine o igiena dentara adecvata si sa viziteze medicul dentist pentru
Gingivita este o afectiune comuna a gingiilor care se manifesta prin inflamatie si sangerare gingivala. Aceasta poate fi cauzata de o varietate de factori, inclusiv igiena dentara precara, fumatul si diabetul. In cazul in care nu este tratata, gingivita poate duce la parodontita si la pierderea dintilor. Scopul acestui articol este de a analiza factorii de risc, metodele de diagnostic si tratamentul disponibile pentru gingivita. 
Tratamentul gingivitei implica de obicei o combinatie de igiena dentara si proceduri profesionale de curatare a dintilor. Spalarea regulata a dintilor cu o periuta de dinti si folosirea atei dentare poate ajuta la indepartarea placii bacteriene de pe dinti si gingii. Medicul dentist poate recomanda, de asemenea, utilizarea de enjuagatoare bucale pentru a ajuta la reducerea inflamatiei si sangerarii gingivale. Pentru cazurile mai severe de gingivita, medicul dentist poate efectua o curatare profesionala a dintilor, numita detartraj, pentru a indeparta placile bacteriene si tartrul de pe dinti si gingii. In cazurile foarte grave, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a indeparta tesutul gingival infectat. 
