Medicina dentară se îngrijeşte, în primul rând, de sănătatea cavităţii orale. Scopul medicului stomatolog este de a reda pacientului integritatea şi sănatatea orală, de multe ori cheia pentru un zâmbet frumos.
Insă, odată cu evoluţia metodelor de tratament şi cu apariţia unor multitutini de atitudini terapeutice, cerinţele pacientilor cresc şi ideea acestora pentru dantura ideală cuprinde artificii estetice.
Dintre acestea albirea dinţilor şi aplicarea de bijuterii dentare ocupă un loc tot mai vast între preferinţele pacienţilor.
Bijuteriile dentare reprezintă, precum numele o sugerează, o modalitate de înfrumuseţare a zâmbetului şi a dinţilor şi constau in aplicarea de mici pietre sau strasuri.
Locul de elecţie este reprezentat de grupul de dinţi frontal superior, dintre aceştia incisivii laterali şi caninii având un loc superior în preferinţele pacienţilor.
Fiind dinţi vizibili în surâs, cosmetizarea acestora capătă tot mai mult teren. Intrebările pacienţilor în legătură cu această procedură sunt multiple, de aceea, în cele ce urmează, vom încerca să oferim răspuns nemlămuririlor pacienţilor:
Pietrele ce se utilizează pentru această manoperă sunt reprezentate de cristale de calitate, de obicei Swarovsky, datorită rezistenţei dar şi a puterii de reflectare a luminii.
Aplicarea de bijuterii dentare este o procedură simplă, deloc dureroasă, deoarece procesul constă din colarea pietrei la nivelul dintelui sau, după caz, a dinţilor.
Cristalele se pot aplica pe oricare dintre dinţi, desigur cel mai des pacientul optează pentru grupul frontal superior datorită vizibilităţii în surâs.
Aplicarea de bijuterii dentare este doar un artificiu menit să sporească frumuseţea dinţilor, de aceea sunt preferate zonele cu vizibilitate maximă.
Dintele cel mai frecvent ales este incisivul lateral superior însă există şi cazuri de pietre colate pe caninii superiori, cu rezultate estetice satisfăcătoare.
Pietrele dentare nu modifică cu absolut nimic rigorile de igienă astfel că pacientului i se recomandă să se spele pe dinţi de cel puţin două ori pe zi. Periajul trebuie să fie efectuat dinspre gingie înspre dinte, timp de 3-5 minute, în funcţie de tipul de periuţă dar şi de îndemânarea pacientului.
Nu trebuie ocolit dintele care prezintă un cristal aplicat. Protocolul de igienă se va desfăşura în acelaşi mod ca pentru ceilalţi dinţi.
Obiceiurile alimentare nu trebuie să se schimbe odată cu aplicarea de cristale.
Băuturile şi alimentele consumate nu vor modifica culoarea şi textura unui cristal de calitate. De aceea, pentru rezultate optime sunt preferate cristalele elveţiene.
Ca în cazul oricărei alte proceduri, există şi riscuri. Comparativ cu alte terapii, riscurile acestei manopere sunt minime. Cristalul se poate dezlipi şi poate să fie înghiţit de către pacient.
In cazul majorităţii pacienţilor, momentul în care cristalul s-a dezlipit a fost perceput, acesta fiind capabil să recupereze bijuteria. In cazul nefericit în care aceasta este înghiţită şi ajunge în sistemul digestiv, nu există niciun risc pentru organism.
Cristalele se pot înlocui de fiecare dată când pacientul doreşte. Acestea pot să aibă o durată de viaţă de aproximativ 1-2 ani, dintele nefiind deloc afectat de această modificare, fiindcă nu se îndepărtează deloc din substanţa dură dentară.
Medicina dentară se îngrijeşte, în primul rând, de sănătatea cavităţii orale. Scopul medicului stomatolog este de a reda pacientului integritatea şi sănatatea orală, de multe ori cheia pentru un zâmbet frumos.
