Inaintarea în vârstă este un proces natural, fiziologic pe care toţi pacienţii îl experimentează la un anumit moment al vieţii.
Nu există o vârstă definită care să marcheze ‘bătrâneţea’ pentru că fiecare pacient resimte altfel această tranziţie.
De cele mai multe ori, pacienţii care au avut grijă de sănătatea lor, care nu au făcut prea multe excese şi care au respectat cât de cât un program regulat prezintă manifestări mai reduse ale afecţiunilor bătrâneţii.
În întregul organism se produc modificări ale proceselor metabolice, însă, reprezentative pentru cavitatea orală sunt abrazia dentara, uscăciunea mucoaselor orale, apariţia de leziuni ca urmare a purtării protezelor, resorbţia osoasă, afecţiunile gingivale şi parodontale.
Dintre acestea, abrazia smalţului dentar este una dintre cele mai frecvente, fiind o afecţiune care se instalează gradat, din tinereţe dar devine manifestă odată cu înaintarea în vârstă.
Abrazia smalţului dentar
Funcţia de a mesteca este una dintre cele mai vechi. Pentru a realiza acest act aflat sub coordonarea muşchilor, este nevoie de prezenţa unităţilor dentare.
De-a lungul vieţii, copilul posedă dinţii temporari sau de lapte care vor fi înlocuiţi treptat, astfel că la vârsta adultă dinţii sunt permanenţi, definitivi. In urma masticaţiei şi a contactului cu alimentele dure, pe măsura înaintării în vârstă, smalţul dentar se abrazează, îşi diminuă grosimea dar şi înălţimea.
Abrazia dentara poate să fie în concordanţă cu vârsta sau poate fi accelerată de unele obiceiuri vicioase practicate de majoritatea persoanelor în anumite etape ale vieţii:
Roaderea unghiilor – în momentul în care dinţii se apropie pentru a roade unghiile, articulaţia temporo-mandibulară realizează o mişcare care iese din aria de mişcări fiziologice iar în timp se poate deteriora. De asemenea, dinţii anteriori se uzează mai repede deoarece keratina, componenta de bază a unghiilor, este foarte dură.
Bruxismul– scrâşnitul dinţilor pe perioada zilei, în momente de maximă concentrare sau pe perioada nopţii, fenomen ce poate masca o activitate neurologică aberantă duce la instalarea abraziei patologice la nivelul dinţilor, atât la cei frontali cât şi la cei laterali.
Uzura dentară se realizează rapid, în timp relativ scurt putându-se ajunge la subţierea atât de puternică smalţului încât dentina să prezinte fenomene de sensibilizare.
Pacientul se prezintă la cabinetul mediculuistomatologde cele mai multe ori în momentul în care prezintă hipersensibilitate, mai ales în urma consumului de lichide sau alimente reci.
Interpunerea de obiecte dure– unii pacienţi interpun obiecte dure la nivelul arcadelor dentare în momentul în care se concetrează, spre exemplu elevii sau studenţii prin ţinerea pixurilor sprijinite de dinţi.
Pe de altă parte, persoanele care practică anumite meserii precum dulgherii, tâmplarii, croitorii, adesea interpun ace, cuie sau diferite piese metalice între dinţi, pentru a-şi facilita munca.
Aceste două categorii de persoane sunt predispuse la a dezvolta tipare anormale de uzură dentară, localizate la nivelul dinţilor asupra cărora obiectele intervin.
De asemenea, cei care interpun obiecte pot să modifice conturul natural al arcadelor.
Deschiderea pungilor cu ajutorul gurii– este un obicei nesănătos care produce abrazie iar în cazuri particulare se pot şi fractura marginile incizale.
Inaintarea în vârstă este un proces natural, fiziologic pe care toţi pacienţii îl experimentează la un anumit moment al vieţii. 
